WORLD

Bulgaria explică de ce nu poate doborî dronele din Marea Neagră. Opoziţia a cerut convocarea Consiliului Consultativ pentru Securitate Naţională

Bulgaria explică de ce nu poate doborî dronele din Marea Neagră. Opoziţia a cerut convocarea Consiliului Consultativ pentru Securitate Naţională
sursă foto: Facebook Radu Miruță

Premierul Rumen Radev a explicat de ce Bulgaria nu poate doborî dronele care amenință Marea Neagră. Oficialul susține că țara nu este în prezent în măsură să distrugă dronele care operează în Marea Neagră, din cauza unor limitări tehnico-militare, adăugând că ţara sa colaborează cu aliaţii pentru intensificarea patrulelor aeriene în regiune, informează Novinite.

Bulgaria explică de ce nu poate doborî dronele din Marea Neagră

Opoziţia a cerut convocarea Consiliului Consultativ pentru Securitate Naţională, însă preşedinta Iliana Iotova nu consideră necesară o astfel de reuniune.

„Şi eu mi-aş dori să distrugem dronele, dar, în acest moment, acest lucru nu este posibil, din motive pur tehnico-militare”, a declarat Radev la conferinţa „Marea Neagră 2026: Orientul mai apropiat”, organizată la Sofia de Institutul pentru Economie şi Relaţii Internaţionale şi Fundaţia Friedrich Ebert – Bulgaria, conform News.ro.

El a explicat că echipamentele existente pe litoralul bulgăresc fac extrem de dificilă detectarea atacurilor cu drone. Până în prezent, Bulgaria a beneficiat ocazional de sprijinul aliaţilor, în principal prin intermediul avioanelor de patrulare care monitorizează Marea Neagră, şi negociază creşterea frecvenţei zborurilor pentru îmbunătăţirea supravegherii eventualelor ameninţări.

„În Bulgaria avem mulţi politicieni care gândesc asemenea adepţilor teoriei Pământului plat. Pentru ei, Pământul nu este rotund; ei cred că un singur radar amplasat pe litoralul Mării Negre ar putea detecta o dronă care zboară la joasă altitudine, la 100 de kilometri distanţă – ca să nu mai vorbim despre o dronă navală, care are un profil foarte redus şi o suprafaţă reflectorizantă minimă. Ei bine, aşa ceva pur şi simplu nu este posibil. Nu a fost construit niciodată un asemenea radar”, a declarat premierul.

Afirmaţiile sale intervin după cel mai recent atac asupra navelor comerciale din apropierea Bulgariei.

Marţi, o altă navă a fost lovită de patru drone navale în Marea Neagră, acesta fiind al şaptelea atac consecutiv asupra unei nave comerciale în zona economică exclusivă a Bulgariei de la începutul lunii octombrie.

Guvernul condus de Radev nu i-a identificat pe autorii atacurilor. Premierul s-a limitat să afirme că este logic să se presupună că aceştia sunt ruşi.

Opoziţia cere convocarea Consiliului Consultativ pentru Securitate Naţională (CCNS)

Miercuri, liderul GERB, Boiko Borisov, a criticat autorităţile pentru că nu au reuşit să identifice autorii atacurilor.

„Am devenit, practic, un «stat al piraţilor», iar piraţii îşi fac de cap pentru că guvernul nu îndrăzneşte să îi identifice”, a declarat Borisov.

Întrebat ce ar face în privinţa dronelor dacă s-ar afla la putere, liderul GERB a răspuns: „Le-aş distruge. Aş mobiliza forţele aeriene, aş mobiliza sistemele de apărare”.

GERB şi Bulgaria Democratică (DB) au cerut convocarea Consiliului Consultativ pentru Securitate Naţională (CCNS), ca reacţie la atacuri.

Ministrul Apărării, Dimitar Stoianov, a declarat miercuri că o asemenea reuniune nu este necesară, argumentând că atacurile vor continua indiferent dacă autorităţile convoacă sau nu Consiliul. El a afirmat, de asemenea, că identitatea operatorilor dronelor este irelevantă atât timp cât atacurile ameninţă securitatea naţională. Radev nu a precizat dacă susţine convocarea CCNS şi nici nu a făcut alte speculaţii cu privire la originea dronelor.

Un acord al statelor riverane Mării Negre

În schimb, el a reiterat necesitatea ca statele riverane Mării Negre să ajungă la un acord privind un moratoriu asupra atacurilor împotriva navelor civile. Premierul a amintit iniţiativa Bulgariei de a reuni toate cele şase state riverane Mării Negre, pentru a transforma regiunea dintr-o zonă de conflict într-una a securităţii comune.

Radev a avertizat că tensiunile implică şi riscuri umanitare grave, având în vedere că peste 40% din aprovizionarea mondială cu cereale, precum şi cantităţi importante de petrol, tranzitează regiunea.

„A venit de mult timpul să ne transformăm poziţia geografică strategică într-un avantaj strategic„, a declarat Radev.

Președintele a făcut referire la summitul Uniunii Europene programat pentru 8 aprilie, la care vor participa țări situate de-a lungul Coridorului de Mijloc, inclusiv state din Asia Centrală și Caucaz, precum și țări din Golful Persic, în legătură cu Coridorul Sudic.

În contextul războiului dintre Rusia și Ucraina, acesta a subliniat necesitatea unei pregătiri tehnico-militare solide, alături de o mobilizare completă a eforturilor diplomatice. El a menționat că ambele părți implicate în conflict au comis greșeli strategice majore, evidențiind subestimarea de către Rusia a hotărârii poporului ucrainean de a rezista și decizia Ucrainei de a lansa o contraofensivă în 2023.

Premierul a atras atenția asupra faptului că amenințarea nucleară nu a fost suficient discutată în cadrul Uniunii Europene și NATO, în ciuda pericolului real, precizând că Rusia folosește această amenințare ca un instrument de presiune. De asemenea, el a subliniat necesitatea ca Uniunea Europeană și NATO să-și restabilească influența în negocierile care se desfășoară deja fără participarea lor, argumentând că viitoarea arhitectură de securitate a Europei nu poate fi decisă în absența acestor organizații.

 

toma@mediaflux.ro Toma Enescu are o pasiune pentru presă, literatură și politică. Îi place să fie informat și este mereu la curent cu ce se întâmplă în ... vezi toate articolele