Angela Merkel și-a asumat refuzul admiterii Ucrainei în NATO la Summitul de la Bucureşti din 2008 după acuzațiile lui Zelenski

Fostul cancelar german Angela Merkel a respins, luni, criticile preşedintelui Volodmir Zelenski privind refuzul admiterii rapide a Ucrainei în Alianţa Nord-Atlantică, transmiţând că susţine în continuare decizia Summitului NATO desfăşurat în 2008 la Bucureşti. Atunci a avut o loc una dintre cele mai mari greșeli diplomatice din toate timpurile, când președintele american George W. Busch a anunțat că Ucraina și Georgia ar putea adera la NATO. 

Summitul NATO de la București în 2008 încă este un subiect de actualitate

La summitul NATO desfăşurat la Bucureşti în anul 2008, cancelarul german din acel moment, Angela Merkel, şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy s-au pronunţat împotriva solicitărilor altor naţiuni occidentale de admitere rapidă în NATO a Ucrainei şi Georgiei, motivând că nu erau democraţii stabile, cu toate că președintele SUA îndemna la acest lucru.

„Fostul cancelar dr. Angela Merkel asumă decizia sa în contextul Summitului NATO desfăşurat în 2008 la Bucureşti”, a transmis luni după-amiază purtătorul de cuvânt al Angelei Merkel, conform Die Welt, citat de mediafax.ro.

Angelei Merkel spune că susține eforturile de a opri războiul din Ucraina

În acelaşi timp, purtătorul de cuvânt a anunţat că Angela Merkel susţine eforturile internaţionale în sensul opririi războiului Rusiei în Ucraina. „În contextul atrocităţilor care sunt vizibile în Bucha şi în alte zone din Ucraina, fostul cancelar susţine toate eforturile actualului Guvern de la Berlin şi ale comunităţii internaţionale în sensul solidarităţii cu Ucraina şi opririi actelor barbare şi a războiului Rusiei din Ucraina”, a subliniat purtătorul de cuvânt.

Angela Merkel a transmis acest mesaj în contextul criticilor preşedintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski. Liderul de la Kiev a criticat „refuzul voalat” al NATO de a admite Ucraina, din cauza „temerilor absurde ale anumitor lideri politici care au crezut că, prin respingerea Ucrainei, vor putea calma Rusia”. „Îi invit pe doamna Merkel şi pe domnul Sarkozy să viziteze Bucha şi să vadă care este rezultatul politicilor de concesii faţă de Rusia”, a afirmat Volodimir Zelenski.

Summitul de la București, momentul în care au început problemele Ucrainei

În „Declaraţia Summitului de la Bucureşti” (2008), Alianţa Nord-Atlantică saluta „aspiraţiile euro-atlantice ale Ucrainei şi Georgiei în sensul de a deveni membre NATO”. „Am stabilit astăzi că aceste ţări vor deveni membre NATO. Ambele ţări au avut contribuţii valoroase pentru operaţiunile Alianţei”, arăta „Declaraţia Summitului de la Bucureşti”, fără însă a fixa un termen pentru admiterea Ucrainei şi Georgiei.

„NATO salută aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei și Georgiei de a deveni membre ale NATO. Am convenit astăzi că aceste țări vor deveni membre ale NATO. Ambele națiuni au adus contribuții valoroase la operațiunile Alianței. Salutăm reformele democratice din Ucraina și Georgia și așteptăm cu nerăbdare alegerile parlamentare libere și corecte din Georgia din luna mai. MAP [n.r.: planul de acțiune pentru aderare] este următorul pas pentru Ucraina și Georgia în drumul lor direct spre aderare. Astăzi precizăm că sprijinim cererile acestor țări pentru MAP. Prin urmare, vom începe acum o perioadă de angajament intensiv cu ambele țări la un nivel politic înalt pentru a aborda chestiunile încă nerezolvate referitoare la cererile lor de aderare la MAP”, se arăta în declarațiile lui Bush de după acest summit.

Putin a atacat Georgia la câteva luni după întâlnirea NATO

Din păcate, cuvintele care, probabil, încă mai răsună în capul lui Putin sunt cele din a doua frază, și anume: „aceste țări vor deveni membre ale NATO”. Putin a invadat Georgia mai târziu, în același an. Summitul de trei zile s-a încheiat la 8 aprilie 2008, invazia rusă a Georgiei în august, arată Euronews într-o analiză. Au trecut 14 ani de atunci și a invadat și Ucraina. Rusia se opune vehement admiterii Ucrainei şi Georgiei în NATO.

Administraţia Vladimir Putin insistă, în contextul războiului din Ucraina, pentru primirea de garanţii de securitate din partea Alianţei Nord-Atlantice, cerând renunţarea la angajamentele Summitului NATO desfăşurat la Bucureşti în 2008, privind perspectivele de integrare oferite Ucrainei şi Georgiei.