ANI anunță cele 55 de persoane care își pierd mandatul sau funcția prin noua Lege a integrității: Zece primari, dintre care unul de municipiu şi 17 consilieri locali și consilieri județeni

Un număr de 55 de persoane îşi vor pierde mandatul sau funcţia după intrarea în vigoare a Legii integrităţii nr. 180/2026, anunţă, luni, Agenţia Naţională de Integritate (ANI), care declanşează procedurile privind aplicarea efectivă a noilor prevederi legale în materia interdicţiilor. Printre cei vizaţi, sunt zece primari, dintre care un primar de municipiu şi patru de oraşe, 17 consilieri locali şi consilieri judeţeni şi nouă viceprimari, administratori publici şi secretari generali.

„Intrarea în vigoare a Legii nr. 180/2026 marchează un moment important în evoluţia Agenţiei Naţionale de Integritate şi a cadrului naţional de integritate. În contextul reformei legislative, a fost consolidat un mecanism care pune accent nu doar pe constatarea şi sancţionarea incidentelor de integritate, ci, mai ales, pe respectarea efectivă a interdicţiilor şi pe aplicarea concretă a consecinţelor care decurg din constatarea definitivă a unei incompatibilităţi, a unui conflict de interese sau a unei averi nejustificate”, se arată într-un comunicat de presă.

Potrivit sursei citate, noua abordare „mută accentul de la sancţiuni pecuniare cu o valoare modică şi cu un impact limitat către asigurarea efectivităţii normelor de integritate”: o interdicţie stabilită potrivit legii trebuie respectată, iar consecinţele acesteia trebuie să se producă în mod real asupra mandatului, funcţiei sau demnităţii publice deţinute.

„Până în prezent, în cazurile de conflict de interese, sancţiunile pecuniare aplicate persoanelor evaluate au avut valori cuprinse între aproximativ 400 de lei şi 8.000 de lei. În acest context, consolidarea mecanismului interdicţiilor reprezintă o schimbare importantă: consecinţele unui incident de integritate constatat definitiv nu se mai limitează la o sancţiune pecuniară cu efect redus, ci presupune respectarea efectivă a interdicţiei şi, în condiţiile prevăzute de lege, încetarea mandatului, funcţiei sau demnităţii publice deţinute”, precizează ANI într-un comunicat.

Cine sunt persoanele vizate de noua lege a integrității

Agenţia demarează procedurile privind aplicarea efectivă a noilor prevederi legale în materia interdicţiilor faţă de persoanele pentru care au fost constatate definitiv situaţii de incompatibilitate, conflicte de interese sau averi nejustificate şi care continuă să ocupe funcţii ori demnităţi publice.

În urma verificărilor efectuate, Agenţia a identificat 55 de persoane aflate în această situaţie, astfel :

• 10 primari, dintre care un primar de municipiu, 4 primari de oraşe şi 5 primari de comune;
• 17 consilieri locali şi consilieri judeţeni;
• 9 viceprimari, administratori publici şi secretari generali ai unităţilor administrativ-teritoriale;
• 13 funcţionari publici, funcţionari publici cu statut special şi persoane cu funcţii de conducere;
• 6 persoane care deţin alte funcţii.

Potrivit normelor tranzitorii prevăzute de Legea nr. 180/2026, persoanelor faţă de care, până la data intrării în vigoare a legii, s-a constatat definitiv starea de incompatibilitate, conflictul de interese sau averea nejustificată şi pentru care nu s-a împlinit termenul de 3 ani aferent interdicţiei „le încetează de drept funcţia, demnitatea publică ori mandatul, la 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi”.

Ce înseamnă, în practică, „încetarea de drept”?

ANI arată că, în termeni simpli, persoana nu mai poate continua să exercite mandatul, funcţia sau demnitatea publică aflată sub incidenţa interdicţiei, iar autoritatea sau instituţia competentă trebuie să pună în aplicare prevederile legii.

Noua reglementare urmăreşte astfel să asigure că interdicţiile care decurg din constatările definitive ale incidentelor de integritate produc efecte concrete şi sunt respectate efectiv în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice.

„Agenţia va monitoriza punerea efectivă în aplicare a dispoziţiilor legale privind încetarea mandatelor, funcţiilor sau demnităţilor publice şi respectarea obligaţiilor care revin autorităţilor şi instituţiilor în acest proces. Agenţia nu se va limita la informaţiile comunicate de instituţii sau de către persoanele care fac obiectul interdicţiei. În acest sens, procesul de monitorizare nu se va baza exclusiv pe răspunsurile transmise Agenţiei sau pe informaţiile existente în bazele de date şi evidenţele disponibile”, precizează sursa itată.

De asemenea, ANI va intensifica verificările de tip on-site/on-the-spot asupra situaţiilor individuale monitorizate, în special atunci când există neconcordanţe între informaţiile disponibile şi va verifica dacă încetarea mandatului, funcţiei sau demnităţii publice s-a produs efectiv, în termenul prevăzut de lege, şi dacă interdicţia este respectată, nu doar dacă instituţia a comunicat formal adoptarea unor măsuri.

„Aceste verificări urmăresc inclusiv identificarea situaţiilor în care informaţiile transmise Agenţiei sunt incomplete, neactualizate, contradictorii sau nu corespund situaţiei reale, astfel încât monitorizarea respectării interdicţiilor să se întemeieze pe situaţia concretă, actuală şi reală. Atunci când vor fi constatate neconcordanţe, Agenţia va utiliza instrumentele legale de verificare aflate la dispoziţia sa pentru stabilirea situaţiei concrete şi, după caz, aplicarea măsurilor prevăzute de lege”, arată aceeaşi sursă.

Nerespectarea perioadei de interdicţie de până la 3 ani constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 la 50.000 de lei

Potrivit sursei citate, noua lege consolidează şi mecanismele prin care este asigurată respectarea interdicţiilor. Astfel, nerespectarea perioadei de interdicţie de până la 3 ani constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 la 50.000 de lei.

De asemenea, neconstatarea încetării funcţiei publice, în condiţiile prevăzute de lege, de către persoanele cărora le revine această obligaţie constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 la 10.000 de lei.

„Consecinţele nu sunt însă numai financiare. Actele juridice sau administrative încheiate cu încălcarea perioadei de interdicţie sunt lovite de nulitate absolută. În termeni simpli, nerespectarea interdicţiei poate avea consecinţe nu doar pentru persoana care continuă să ocupe o funcţie sau un mandat, ci şi asupra actelor încheiate cu încălcarea acesteia”, precizează ANI.

Sursa citată menţionează că prin noile dispoziţii, accentul este pus nu doar pe existenţa unei constatări definitive privind incompatibilitatea, conflictul de interese sau averea nejustificată, ci şi pe punerea efectivă în aplicare a consecinţelor prevăzute de lege.

„O interdicţie definitivă trebuie să producă efecte în mod concret, nu doar să figureze într-o evidenţă”, adaugă sursa citată.

Noile prevederi completează cadrul legislativ în materia integrităţii cu mecanisme esenţiale care ar fi trebuit să existe încă de la înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Integritate. După aproape două decenii de funcţionare a Agenţiei, interdicţiile dobândesc instrumentele necesare pentru a produce efecte concrete, nu doar consecinţe
normale.

„Este o schimbare de substanţă a cadrului naţional de integritate: constatarea definitivă a unui incident de integritate nu trebuie să rămână doar consemnată într-un raport de evaluare, ci trebuie să producă efectele prevăzute de lege asupra exercitării funcţiei, demnităţii publice sau mandatului. Integritatea nu poate fi redusă la o sancţiune pecuniară cu impact limitat. O interdicţie stabilită definitiv trebuie respectată şi trebuie să producă efecte reale. Acesta este standardul pe care noul cadru legislativ îl consolidează şi pe care Agenţia îl va urmări în aplicare”, mai arată sursa citată.

Nicuşor Dan a promulgat vineri Legea integrităţii

Preşedintele Nicuşor Dan a anunţat, vineri după-amiază, că a promulgat Legea integrităţii, votată miercuri în plenul Senatului, în urma deciziei Curţii Constituţionale, păstrând forma adoptată anterior de Camera Deputaţilor, legea fiind şi jalon în PNRR.

Şeful statului a subliniat că, într-un alt context, în care nu ar fi existat riscul pierderii banilor din PNRR din cauza neadoptării acestei legi şi ar fi existat timpul necesar pentru dezbatere, ar fi retrimis proiectul în Parlament pentru reexaminare.

În acest context, el cere Parlamentului ca, în sesiunea de toamnă, „să reia şi să aprofundeze discuţiile asupra acestei legi”.

Preşedintele USR, Dominic Fritz, vizat direct de Legea ANI, a declart sâmbătă, după ce actul a fost publicat în Monitorul Oficial, că ţinta PSD+AUR cu această lege este să omoare speranţa şi anunţă că va transforma aceste 30 de zile dintr-un abuz într-un festival al faptelor prin care a schimbat Timişoara.

Anterior, Curtea Constituţională a decis că amendamentul care îl vizează pe primarul Timişoarei, liderul USR Dominic Fritz, privind încetarea mandatului în 30 de zile, în caz de incompatibilitate şi conflict de interese, este constituţional.

Amendamentul a fost introdus de PSD în Legea ANI.