România pregătește Strategia Națională Anticorupție 2026-2030. Ministrul Radu Marinescu propune 108 măsuri
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a anunțat vineri că a semnat proiectul de hotărâre de guvern privind aprobarea Strategiei Naționale Anticorupție 2026-2030. Sunt prevăzute 108 măsuri concrete pentru prevenirea și combaterea corupției în instituțiile publice și în sectoarele considerate vulnerabile.
Strategia Națională Anticorupție 2026-2030
Potrivit ministrului Radu Marinescu, prioritizarea adoptării strategiei a fost una dintre preocupările sale după preluarea mandatului, procesul de elaborare fiind început încă din 2025.
Noua strategie urmărește consolidarea integrității instituționale, creșterea rezilienței administrative și reducerea vulnerabilităților la corupție în mai multe domenii de activitate.
Printre sectoarele vizate se numără achizițiile publice, transporturile, mediul de afaceri, întreprinderile publice, administrația centrală și locală, educația, sănătatea, protecția mediului, sportul, sistemul electoral, sectorul fiscal și cel vamal.
Strategia include și măsuri pentru prevenirea și combaterea corupției care facilitează criminalitatea organizată.
Obiective generale
Arhitectura SNA 2026–2030 este construită pe două coordonate complementare, reflectate în următoarele obiective generale:
• Obiectivul general nr. 1 – Consolidarea integrității instituționale și a rezilienței administrative la nivelul tuturor autorităților și instituțiilor publice, prin dezvoltarea și aplicarea unor standarde comune de integritate, consolidarea responsabilității manageriale și îmbunătățirea mecanismelor instituționale de prevenire a corupției;
• Obiectivul general nr. 2 – Reducerea vulnerabilităților la corupție prin adoptarea unor măsuri sectoriale adaptate riscurilor specifice, în domenii precum achizițiile publice, transporturile, mediul de afaceri și întreprinderile publice, administrația publică, educația, sănătatea, protecția mediului, sportul, sistemul electoral, administrația publică locală, sectorul fiscal și vamal, precum și în alte domenii în care au fost identificate vulnerabilități specifice.
108 măsuri
Printre măsurile prevăzute în planul de acțiune se numără auditarea periodică a instituțiilor, consolidarea funcției consilierilor de etică și a structurilor cu atribuții de integritate, precum și digitalizarea proceselor administrative considerate vulnerabile.
Radu Marinescu a precizat că documentul a fost elaborat pe baza consultărilor instituționale, a unui studiu criminologic, a unei evaluări externe independente, a activității Direcției Naționale Anticorupție, precum și a datelor Eurobarometrelor Comisiei Europene și a studiilor europene privind domeniile cu risc ridicat de corupție.
O altă noutate este metodologia de monitorizare a implementării strategiei, care urmărește organizarea unitară a celor cinci platforme de cooperare, stabilirea atribuțiilor secretariatului tehnic și introducerea unor proceduri de evaluare tematică a instituțiilor.
Implementarea strategiei se va realiza sub autoritatea și coordonarea ministrului Justiției, cu raportare anuală către Guvern.
„După adoptarea acestei hotărâri România va avea un instrument strategic major în lupta împotriva corupției”, a transmis Radu Marinescu într-o postare pe Facebook.
