Anunț BNR la final de an! Câte carduri bancare există de fapt în România

Banca Naţională a României (BNR) arată că numărul total de carduri active din țara noastră era, la finele lunii iunie 2024, de 22.420.841 de unităţi, în creştere cu 669.038 carduri, comparativ cu finele anului 2023.

Anunț BNR la final de an! Câte carduri bancare există de fapt în România

Dintre acestea, 22.133.849 aveau funcţie de numerar, cu 584.162 mai multe în comparaţie cu decembrie 2023, arată datele centralizate de BNR.

Pe de altă parte, la 30 iunie 2024, numărul de ATM-uri existente în România era de 10.229 (la fel ca în 31 decembrie 2023), cel al POS-urilor se situa la 490.134 (+33.237), în timp ce punctele EFTPOS (Electronic Funds Transfer at Point of Sale) ajunsese la 489.076 (+42.368).

România riscă să aibă cel mai mare deficit din UE

Tot zilele acestea BNR a anunțat că  România va avea până la sfârșitul acestui an unul dintre cele mai mari deficite din Uniunea Europeană (UE), atât pe partea bugetului de stat, cât și în comerțul cu alte țări. Asta înseamnă că există probleme mai vechi, dar și unele temporare, care agravează situația.

BNR a realizat un sondaj despre riscurile economice, iar cele mai mari bănci din țară au indicat cinci riscuri principale pentru economie în perioada de până în iunie 2024. În comparație cu anul trecut, aceste riscuri au devenit mai grave. Cele mai importante trei riscuri sunt:

• dezechilibrele economice interne – adică diferența mare între cheltuielile și veniturile statului (deficitul bugetar) și între ce cumpărăm și ce vindem altor țări (deficitul de cont curent). Acestea sunt slăbiciuni majore pentru economie;
• legile din domeniul financiar, care sunt uneori imprevizibile, pot destabiliza băncile;
• problemele legate de atacurile cibernetice și de noile tehnologii financiare.

Datele din prima jumătate a anului 2024 arată că deficitele continuă să crească, iar previziunile spun că România va rămâne printre țările cu cele mai mari deficite din Europa. Asta arată că economia are probleme serioase, iar băncile vor avea dificultăți în a face față acestor riscuri.

În plus, schimbările legislative rămân un risc, mai ales într-un an electoral. Totuși, față de alți ani, incertitudinea legată de legi este mai mică, pentru că băncile s-au obișnuit deja cu modificările făcute în trecut, arată Banca Națională.