BUSINESS

Bulgaria a luat fața României și a devenit lider mondial! Sistemele de stocare a energiei au crescut cu 23% într-o lună

Bulgaria a luat fața României și a devenit lider mondial Sistemele de stocare a energiei au crescut cu 23 într-o lună
Bulgaria versus România

Bugaria continuă să surprindă la nivel internațional privind tranziția la energie verde după ce, în doar o lună, Sofia a crescut capacitatea instalată a sistemelor de stocare a energiei cu 1.000 MW, reprezentând o creștere de aproape 23%, arată Profit.ro într-o analiză.

Conform datelor ENTSO-E actualizate la 17 august și analizate de Profit.ro, puterea totală a bateriilor operaționale din Bulgaria a ajuns la 5.406 MW, excluzând centralele cu acumulare prin pompaj.

La 10 iulie, capacitatea instalată era de 4.405 MW, ceea ce indică o creștere rapidă în ultima perioadă. Publicația bulgară Kapital notează că puterea bateriilor este comparabilă cu consumul instantaneu al întregii țări, permițând, teoretic, alimentarea Bulgariei doar cu energie din baterii pentru câteva ore.

Deși datele ENTSO-E nu oferă capacitatea exactă de stocare, experții estimează că aceasta depășește 16.200 MWh, o cantitate echivalentă cu producția centralei nucleare de la Kozlodui în opt ore sau cu producția zilnică a termocentralelor pe cărbune din Bulgaria.

Ce capacitate are instalată România și alte țări europene

În România, la sfârșitul lunii iulie 2026, capacitatea de stocare era de 1.974,7 MWh, cu o putere instalată de 989,3 MW, potrivit datelor Transelectrica. În Grecia, capacitatea de stocare este de 1.160 MW.

Germania a raportat în martie 2026 o instalare record de 523 MW în baterii într-o singură lună, valoare care reprezintă jumătate din creșterea lunară înregistrată în Bulgaria în august.

Avantajul bateriilor în sistemul energetic și cum a devenit Bulgaria lider mondial

Bateriile nu pot înlocui pe termen lung centralele nucleare sau pe cărbune, deoarece necesită încărcare și funcționează pentru un timp limitat. Totuși, sistemele de stocare permit transferul energiei solare generate în timpul zilei către consumul din seară.

În prezent, bateriile reprezintă 22,8% din capacitatea totală instalată a Bulgariei, care este de 23.750 MW, și aproape 69% din capacitatea combinată a surselor solare și eoliene. Aceasta înseamnă o capacitate de stocare de 41,3 MW la fiecare miliard de dolari din PIB și 842 MW la un milion de locuitori, poziționând Bulgaria probabil ca lider mondial raportat la aceste criterii.

Finanțarea a venit din PNRR

Creșterea capacității de stocare este influențată de termenele-limită din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al Bulgariei și de programele Restore 1 și 2, care susțin financiar sisteme independente de stocare. Acestea trebuiau finalizate până la 31 iulie 2026 și să treacă testele tehnice până la sfârșitul lunii august.

Programul Restore 1 a aprobat 82 de proiecte cu o capacitate totală de 9.713 MWh, iar Restore 2 a adăugat 31 de proiecte, însumând peste 4.000 MWh. Finanțarea europeană pentru aceste sisteme se ridică la aproape 700 milioane euro, iar investițiile private estimate depășesc 2 miliarde euro.

Pe piață, bateriile preiau energie în intervalele însorite, când prețurile sunt scăzute, și o livrează seara, când consumul este ridicat. Aceasta permite funcționarea unei capacități solare mai mari și reduce fluctuațiile prețurilor, evitând valori negative sau zero în timpul zilei și reducând prețurile de vârf seara.

Prețurile energiei și efectele secetei

În perioada 1-16 august 2026, prețul mediu pe piața pentru ziua următoare în Bulgaria a fost de 132,2 euro/MWh, comparativ cu 146,4 euro/MWh în România și 147,5 euro/MWh în Ungaria. Energia electrică din Bulgaria a fost astfel cu aproximativ 10% mai ieftină.

Seceta a afectat producția hidrocentralelor din România, care a scăzut cu aproximativ 24% față de aceeași perioadă a anului precedent. Nivelul scăzut al Dunării a determinat Bulgaria să înființeze un grup de lucru pentru centrala nucleară de la Kozlodui, care însă funcționează conform programului.

Deși bateriile nu generează energie suplimentară și nu pot compensa efectele unei secete prelungite, ele valorifică producția solară din timpul zilei și reduc necesarul de energie în perioadele de consum maxim, influențând pozitiv prețurile și siguranța sistemului energetic.

claudiu.popa@mediaflux.ro - Claudiu Popa este jurnalist, fotograf și țăran în timpul liber. Cochetează cu presa încă din liceu, când a scris la ziarele Informația Prahovei sau Actualitatea Prahoveană. ... vezi toate articolele