Reforma pensiilor publice, care vizează veniturile a cinci milioane de pensionari, va trebui să aducă inclusiv o nouă formulă de calcul a acestora, ca o obligație de la UE prin jalonul promis în PNRR. În prezent, modul de creștere a acestor venituri ține de multe ori de dorința politică, nu de un plan bine pus la punct.
În prezent, valoarea pensiei se determină prin înmulțirea punctajului mediu anual realizat de asigurat cu valoarea unui punct de pensie. Punctajul mediu anual realizat de asigurat se determină prin împarțirea numarului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale ale asiguratului la numărul de ani corespunzator stagiului complet de cotizare.
Punctajul anual al asiguratului se determină prin împarțirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate în anul calendaristic respectiv, potrivit CNPP. Punctajul lunar se calculează prin raportarea câștigului salarial brut/solda brută sau, dupa caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției de asigurari sociale, la câștigul salarial mediu brut din luna respectivă, comunicat de Institutul National de Statistică.
Astfel, valoarea actuală a punctului de pensie se stabilește conform prevederilor art 86. alin (2) lit b2) din Legea nr. 127/2019 privind sistemul de pensii publice, în vigoare la 01.01.2023, la 1.785 de lei (Legea 127 va intra în vigoare în integralitate în 2024, pentru că a fost amânată succesiv de guvernanți, iar noua reformă ar putea aduce noi schimbări), arată Adevărul.ro.
Conform obiectivelor din PNRR, noua lege a pensiilor va asigura sustenabilitatea fiscală a sistemului de pensii, precum și echitatea, respectarea principiului contributivității, caracterul adecvat al pensiilor mici/minime/sociale și înlocuirea dispozițiilor Legii nr. 127/2019 (inclusiv cele referitoare la perioada de contribuție fixă de 25 ani).
Bazându-se pe asistența tehnică (jalonul 211), reforma va conține cel puțin următoarele elemente:
– va introduce o nouă formulă de calcul pentru pensiile noi și pensiile în curs de plată. Parametrii formulei vor fi aleși cu atenție, în conformitate cu obiectivul urmărit în ceea ce privește nivelul cheltuielilor cu pensiile ca procent din PIB (9,4 % din PIB). În plus, parametrii respectivi nu vor permite creșteri ad-hoc ale nivelurilor pensiilor; Formula detaliată elimină a priori indicele de corecție, se bazează pe numărul de puncte obținute de fiecare beneficiar în conformitate cu principiul contributivității și aplică un mecanism de indexare a pensiilor care nu mai permite majorări ad-hoc.
– va introduce o nouă regulă de indexare a pensiilor în funcție de nivelul cheltuielilor cu pensiile ca procent din PIB și mecanisme de combatere a indexării ad-hoc;
– va reduce în mod semnificativ posibilitățile de pensionare anticipată, va introduce stimulente pentru prelungirea vieții profesionale și majorarea voluntară a vârstei standard de pensionare până la 70 de ani, în conformitate cu creșterea speranței de viață, și va egaliza vârsta legală de pensionare pentru bărbați și femei la 65 de ani până în 2035;
– va introduce stimulente pentru amânarea pensionării;
– va revizui pensiile speciale pentru a le alinia la principiul contributivității;
– va consolida principiul contributivității pe care se bazează sistemul;
– va spori gradul de adecvare a pensiilor minime și a pensiilor mai mici, în special pentru persoanele aflate sub pragul sărăciei;
– va asigura viabilitatea financiară a pilonului II al sistemului de pensii prin sporirea contribuțiilor la acest pilon de pensii.