Aproximativ 55% dintre orașele României nu mai îndeplinesc pragul legal de 10.000 de locuitori. Dragoș Benea, PSD: Au o administrație bugetofagă
Europarlamentarul PSD Dragoş Benea a transmis, luni, vorbind despre finalizarea documentului privind reforma adminstrativ-teritorială, că este o cursă contra-cronometru şi îşi propun să se încheie undeva în luna martie. El a menţionat că primarii trebuie să-şi încheie acest mandat în 2028, nu trebuie să existe temeri. Mai mult, el a arătat, după ședința social-democraților, că 55% dintre oraşe nu mai îndeplinesc pragul legal de 10.000 de locuitori, dar au, în schimb, o administraţie locală bugetofagă.
Reforma administrative-teritorială, o cursă contra-cronometru care trebuie să se încheie în luna martie 2027
Europarlamentarul Dragoş Benea a declarat într-o conferinţă, despre documentul privind reforma administrative-teritorială, că este ”o cursă contra-cronometru, care îşi propun să se încheie undeva în luna martie”.
”Fac o precizare importantă: în viziunea acestui grup de lucru, primarii trebuie să-şi încheie acest mandat în 2028, deci nu trebuie să existe temeri pe acest subiect. Există doi factori de presiune, dacă pot să spun aşa. Anul electoral 2028, ştiţi că aceste modificări trebuie să fie făcute cu un an înainte de data alegerilor, şi startul competiţiei pe fondurile europene, cadrul finanţial multianual, unde UAT-urile trebuie să fie cât mai bine pregătite”, a arătat el.
Benea a menţionat că ”Poate chiar ieri trebuia să se întâmple această reformă administrativ-teritorială, dacă ne gândim la fondurile europene 2028-2034”.
55% dintre orașele României nu mai îndeplinesc pragul legal de 10.000 de locuitori
Benea, care este coordonatorul grupului intern din partid pentru reforma administrativ-teritorială a României, a mai arătat că această reformă pesupune un cost politic cert, pe care cei din PSD sunt pregătiţi să-l asume. El a prezentat o serie de criterii, pe baza căruia să se poată fundamenta o matrice a sustenabilităţii administrative şi a precizat că, în baza acestora, vor propune ca la nivelul fiecărui judeţ să se constituie un comitet judeţean de reorganizare, un vehicul instituţional construit în jurul instituţiei prefectului, alături de Consiliul Judeţean, Oficiul de Cadastru, Direcţia Judeţeană de Statistică, Inspectoratul Şcolar, Poliţia, Direcţia Agricolă care vor transmite propunerile de reorganizare.
După parcurgerea tuturor acestor etape, se va genera primul document de reorganizare administrativ-teritorială a României din 1968 încoace, un document robust şi care să stea în picioare în perspectiva angajării răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului.
”Grupul de lucru se află la început de drum, ca activitate propriu-zisă, dar îmi place să cred că rezultatul acestui efort al grupului de lucru va depăşi barierele, limitele la ceea ce PSD s-a angajat deja prin programul de guvernare, şi anume comasarea voluntară a comunelor cu o populaţie de până la 1.500 de locuitori”, a menţionat eurodeputatul PSD.
”Reorganizarea administrativ-teritorială presupune un cost politic cert, pe care noi, cel puţin PSD-ul, suntem pregătiţi să-l asumăm. Eu cred că presupune mai mulţi perdanţi politici, dar această reformă, această reorganizare are un singur câştigător detaşat, şi anume cetăţenii României”, a mai spus Benea.
El a menţionat că trebuie să răspundă aşteptărilor oamenilor să avem un aparat administrativ mai suplu, cu mai puţine primării, cu mai puţini primari, cu mai puţini viceprimari, cu mai puţini consilieri locali, cu mai puţine cheltuieli de funcţionare, deci o povară substanţial redusă pe umării cetăţenilor din acele localităţi.
”La capătul acestui proces, odată cu implementarea reformei, este de aşteptat să avem primării cu o capacitate administrativă substanţial crescută, capabile să ofere servicii de mai bună calitate, eligibile la finanţări europene sau de la bugetul de stat, pe care altfel în actualul format administrativ nu le-ar putea obţine din cauza fragmentării şi fărămiţării administrative. Şi, poate cel mai important, vom reuşi să diminuăm decalajele ce separă localităţile dezvoltate de cele mai puţin dezvoltate”, a mai declarat Dragoş Benea.
Proiectul trebuie implementat până în 2028
Eurodeputatul PSD a adăgat că este important să se întâmple acest lucru într-un interval cât mai scurt de timp, pentru că ne pregătim de cadru finanţial multianual, 2028-2034, iar fondurile europene de coeziune sunt mai puţine decât în precedentele exerciţii financiare.
”Astăzi, ştiţi foarte bine, avem peste 450 de unităţi administrative-teritoriale (UAT-uri) cu mai puţin de 1.500 de locuitori şi alte 1.100 de UAT-uri cu până la 3.000 de locuitori. În acelaşi timp, 55% dintre oraşe nu mai îndeplinesc pragul legal de 10.000 de locuitori, dar au, în schimb, o administraţie locală bugetofagă de nivel orăşenesc”, a precizat Benea.
Care sunt criteriile luate în calcul
Reprezentantul PSD a anunţat că a avut discuţii exploratorii în aceste două săptămâni şi a identificat câteva criterii, măsurabile obiectiv şi concret, pe baza căruia să se poată fundamenta o matrice a sustenabilităţii administrative.
Criteriile propuse de social-democraţi sunt:
– populaţia şi demografia;
– sustenabilitatea economică (stabilită prin compararea veniturilor şi cheltuielilor proprii ale fiecărei primării), precum şi gradul de colectarea a taxelor şi impozitelor locale;
– capacitatea administrativă: competenţele administraţiei locale, investiţiile realizate şi fondurile atrase;
– conectivitatea: distanţa dintre UAT-ul respectiv şi infrastructura de transport, unităţi sanitare sau de pompieri;
– accesibilitatea: accesul locuitorilor la servicii de bază (număr de şcoli, dispensare, grădiniţe, creşe, medici);
– serviciile publice locale: alimentarea cu apă, canalizarea, alimentarea cu gaze, iluminatul public sau transportul în comun.
”Această matrice va presupune un algoritm de punctare, pornind de la criteriile menţionate, care va arăta ce UAT-uri sunt sustenabile administrativ şi care trebuie să fie reorganizate şi comasate”, a spus el.
”În primul rând, evident, populaţia şi demografia. Al doilea, sustenabilitatea economică, adică un criteriu ce vizează compararea venitorilor proprii pe care le realizează fiecare primărie cu cheltuielile proprii pe care le face într-un singur an. De asemenea, gradul de colectare al taxelor şi impozitorilor locale. În al treilea criteriu, capacitatea administrativă. Vom analiza, pe de o parte, domeniile şi competenţele fiecărui UAT, urbanism, achiziţii publice, resurse umane, asistenţă socială, digitalizare, precum şi investiţiile realizate la nivel de UAT, fondurile atrase, europene sau naţionale, proiecte concret implementate. Al patrulea criteriu, conectivitatea, un criteriu pe care vom avea imaginea clară a distanţelor la care se află un UAT faţă de un drum principal, autostradă, drum naţional, drum expres sau drum judeţean, faţă de cel mai apropiat spital, cele mai apropiate unităţi de pompieri, ambulanţă sau ordine şi siguranţă publică, respectiv până la cel mai apropiat aeroport, de ce nu. Al cincilea criteriu, accesibilitatea. Vom coantifica prin acest criteriu accesul la serviciile de bază pe care oamenii le au la dispoziţie în unitate administrativ-teritorială şi fără de care o comună nu poate funcţiona. Câte şcoli şi dispensari există în localitate, câţi medici există la mia de locuitori, câte creşti şi grădinişti există, în sfârşit cât de apropiate sunt serviciile administrative oferite de primărie cetăţenilor. În al şaselea criteriu şi ultimul, servicii publice locale. Evaluăm prin acest criteriu alimentarea cu apă şi canalizare, alimentarea cu gaze a unităţii administrative-teritoriale, iluminatul public, transportul în comun, precum şi alte servicii edilitare organizate la nivelul acelei comune”, a menţionat eurodeputatul PSD.
”Ţin să subliniez că rădăcina noastră a satului românesc nu dispare, nu se desfiinţează, de altfel vom păstra actuala arhitectură administrativă prevăzută în Constituţie şi anume sate, comune, oraşe, municipii şi judeţe”, a dat asigurări Dragoş Benea.
El a explicat că desfinţarea unei primării ca instituţie nu înseamnă dispariţia localităţii respective.
Social-democratul a mai spus că se lucrează inclusiv cu tool-uri complexe de inteligenţă artificială, pentru că au de corelat şi coroborat în cadrul procesului volume foarte mari, impresionante de date, date diferite din baze de date diferite, baze de date, evident, publice.
”Trendul digitalizării administraţiei publice locale de România este ireversibil şi eu îmi doresc să fie cât mai accelerat, iar asta este o veste bună pentru acest demers, cel la reorganizare, şi o veste proastă pentru cei care vor apela la fel de fel de manipulări, intoxicări şi fake news-uri, pentru a speria oamenii şi, finalmente, pentru a bloca acest proces, pentru că sunt convins că vor fi şi foarte mulţi cârcotaşi ai acestui demers”, a subiniat Benea.
Eurodeputatul PSD a anunţat că, pornind de la criteriile enunţate mai înainte, vor propune ca la nivelul fiecărui judeţ să se constituie un comitet judeţean de reorganizare, un vehicul instituţional construit în jurul instituţiei prefectului, alături de Consiliul Judeţean, Oficiul de Cadastru, Direcţia Judeţeană de Statistică, Inspectoratul Şcolar, Poliţia, Direcţia Agricolă.
