Armata iraniană spune că nu a lansat nicio rachetă către Turcia, arată presa de stat. Prima reacție a Chinei privind susținerea Teheranului
Apar noi informații privind racheta lansată ieri spre Turcia în timp ce liderii militari ai Iranului spun că nu au lansat nicio rachetă către Turcia, conform presei de stat, arată CNN.
Totuși, sistemele de apărare aeriană ale NATO au interceptat miercuri ceea ce Turcia a spus că a fost o rachetă lansată din Iran.
„Forţele Armate ale Republicii Islamice Iran respectă suveranitatea ţării vecine şi prietene, Turcia, şi neagă orice lansare de rachetă către teritoriul acesteia”, a transmis Statul Major al Forţelor Armate iraniene, potrivit agenţiei de presă Fars.
Oficialii turci au declarat miercuri că racheta a plecat din Iran, a traversat spaţiul aerian al Irakului şi Siriei şi se îndrepta spre spaţiul aerian turc înainte de a fi distrusă.
Incidentul de miercuri este considerat prima dată când forţele NATO interceptează o rachetă iraniană îndreptată spre spaţiul aerian al unei ţări membre, de la izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu la sfârşitul săptămânii trecute, scrie CNN.
Armata iraniană funcționează totuși descentralizat
Surse familiarizate cu incidentul au declarat însă că racheta ar fi putut fi lansată de elemente din cadrul armatei iraniene care operau sub un sistem descentralizat, după ce atacurile americane și israeliene ar fi ucis peste 40 de oficiali iranieni de rang înalt.
Erdogan a declarat că au fost luate toate măsurile de precauție necesare în cooperare cu aliații NATO și că incidentul a fost rezolvat rapid, iar situația adusă sub control.
Oral Toga, expert la Centrul pentru Studii Iraniene cu sediul la Ankara, a declarat că este acum de notorietate publică faptul că Iranul a conceput un sistem cunoscut sub numele de doctrina „Mosaic” pentru a răspunde provocărilor în cazurile de încălcare a comenzii și controlului, arată Middleeasteye.
Racheta doborâtă, posibil interceptată de nave NATO desfășurate în estul Mediteranei, zbura la aproape 100 km est de baza aeriană Incirlik din Turcia, care anterior a găzduit trupe militare americane.
Racheta viza o bază nucleară din Turcia. Anunțul lui Erdogan
Racheta iraniană interceptată de apărările NATO în timp ce zbura pe teritoriul Turciei se îndrepta spre o importantă bază militară din Turcia, baza de la Incirlik, acolo unde se află arme nucleare tactice americane.
Erdogan a precizat că, din cauza tensiunilor din regiune, Turcia nu lasă nimic la voia întâmplării în ceea ce privește securitatea sa.
„În aceste vremuri dificile prin care trece regiunea noastră, nu lăsăm niciodată lucrurile la voia întâmplării. Ca și în incidentul de azi dimineață, luăm toate măsurile de precauție necesare în strânsă consultare cu aliații noștri NATO și reacționăm imediat atunci când este nevoie”, a spus președintele turc.
Erdogan a declarat că au fost emise și avertismentele necesare pentru a preveni repetarea unor incidente similare.
China susţine Iranul, dar interesele sale o obligă să fie prudentă
Între timp, gigantul China a condamnat ferm atacurile americano-israeliene asupra Iranului, dar analiştii cred că nu va risca o confruntare cu Washingtonul ajutându-şi partenerul, mai ales că importă o parte semnificativă din petrolul său din ţări bombardate de Teheran, arată o analiză AFP.
Războiul din Orientul Mijlociu şi blocada traficului maritim în strâmtoarea Hormuz, extrem de strategică, între Oceanul Indian şi Golf, ridică îngrijorări cu privire la aprovizionarea cu energie a gigantului asiatic, care cumpără o cantitate mare de ţiţei din regiune.
Experţii consideră însă că China are rezerve strategice de petrol suficient de mari pentru a face faţă în viitorul imediat. Prin urmare, Beijingul îşi poate urmări obiectivele diplomatice indiferent de conflict – în timp ce aşteaptă redeschiderea strâmtorii.
Un summit major, programat să înceapă la 31 martie de Casa Albă, urmează să-i reunească pe preşedintele chinez Xi Jinping şi pe preşedintele american Donald Trump în China.
„Criza iraniană este puţin probabil să deraieze summitul Trump-Xi dacă Statele Unite nu vizează radical fluxurile de petrol dintre Iran şi China”, a declarat pentru AFP Dan Wang, director pentru China la think tank-ul Eurasia Group.
„Beijingul vede Iranul ca pe un partener strategic, mai degrabă decât ca pe un aliat militar”, a subliniat ea. Potrivit acesteia, „China îşi preţuieşte, de asemenea, relaţiile cu alte state din Golf, ceea ce face ca sprijinul militar direct, dincolo de retorică, să fie extrem de improbabil”.
Beijingul „a condamnat ferm” atacurile americano-israeliene
Beijingul „a condamnat ferm” atacurile americano-israeliene care l-au ucis pe liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, şi a cerut „încetarea operaţiunilor militare pentru a preveni extinderea conflictului”.
Analiştii se îndoiesc însă că Beijingul va merge mai departe de aceste condamnări.
Guvernul israelian anunţă că a realizat ”progrese istorice” în protecţia sa şi a ”lumii civilizate” împreună cu SUA
Israelul se laudă joi că a realizat ”progrese istorice” în protecţia sa prin războiul pe care-l poartă împreună cu Statele Unite împotriva Iranului, relatează AFP.
”Israelul şi Statele Unite au realizat împreună progrese istorice în protejarea cetăţenilor noştri şi lumii civilizate”, a declarat într-un mesaj video o purtătoare de cuvânt a Guvernului lui Benjamin Netanyahu, Shosh Bedrosian.
Acest atac a fost necesar pentru că Iranul era pe cale să-şi reconstruiască programul nuclear în ”noi buncăre subterane” şi existau indicii care arătau că Iranul se pregătea ”să atace Israelul şi forţele americane în Orientul Mijlociu”.
