Armata obligatorie în România. Cu două războaie în apropiere, tema e repusă în discuție. ”E singura soluție!”

Pe fondul insuccesului înregistrat de programul ”serviciul militar ca rezervist voluntar”, în condițiile în care numărul rezerviștilor Armatei Române a scăzut la o cotă periculoasă pentru siguranța națională iar în apropiere se poartă două războaie crunte, se discută din ce în ce mai intens despre singura soluție: Armata obligatorie în România.

În România se redeschide discuția despre reintroducerea serviciului militar obligatoriu. Virgil Bălăceanu, general în rezervă și fost comandant al brigăzii multinaționale din sud-estul Europei, spune că, dacă nu vom reface rezerva Armatei pe principiile voluntariatului, va trebui să reintroducem recrutarea obligatorie, pentru că numărul rezerviștilor ajunge periculos de mic.

Armata obligatorie în România. Avem 2000 de rezerviști voluntari. Israelul are 500.000, iar Polonia – 38.000

„La ora actuală noi avem sub 2.000 de rezervişti voluntari, Polonia are 38.000 de rezervişti“, a explicat Bălăceanu

De exemplu, forţele de apărare israeliene au mobilizat peste noapte 300.000 de rezervişti, din aproape 500.000 pe care îi au în evidenţă.

Virgil Bălăceanu a precizat că nu există o armată în timp de pace care să nu aibă o rezervă şi a dat exemplul Ucrainei, care nu ar fi rezistat dacă nu avea rezerva, care înseamnă completarea unităţilor.

Respectiva lege introduce pregătirea rezerviştilor până la 15 zile, cu o anumită periodicitate, în timp, în ani, a celor care au satisfăcut stagiul militar.

Apoi, legea „introduce serviciul militar soldat în termen, 4 luni şi cu motivaţii financiare“, adaugă Virgil Bălăceanu.

Generalul a mai semnalat și o situație cel puțin controversată. 

„Din păcate, Ministerul Apărării, Statul Major al Apărării nu reuşeşte să îi încadreze pe toţi cei care au fost selecţionaţi pentru postul de rezervist voluntar, sunt elemente contradictorii. Adică tineri, cetăţeni ai României, vin să se încadreze ca rezervişti voluntari, trec probele, sunt selecţionaţi, dar există situaţii în care aceştia nu sunt încadraţi“, atrage atenția Virgil Bălăceanu.

Cum sta, de fapt, România cu forțele armate

Conform portalului globalfirepower.com care contabilizează cifrele armatelor din întreaga lume, România are acum 67.000 de militari activi (ar trebui să avem 100.000) și cel mult 50.000 în rezervă, dar și 15.000 de oameni în forțe paramilitare, categoria la care s-au putea plasa Jandarmeria, de exemplu.

Totul, la o populație de 18,5 milioane de oameni.

Ca o comparație, Polonia are cam tot atâția rezerviști, dar 180.000 de militari activi. Ca să nu mai vorbim de două țări aflate acum în război – Israel, care are 173.000 de militari activi și 465.000 de rezerviști, sau Ucraina, care are sub arme 200.000 de militari activi și 250.000 de rezerviști.

Situația din Europa

Danemarca, Estonia, Finlanda, Cipru, Grecia, Austria și Elveția sunt țări care nu au abandonat niciodată recrutarea militarilor în termen, dar Austria a fost prima care a revenit la obligativitatea serviciului militar în 2006.

Anexarea Crimeei de către Rusia în 2014 a fost primul șoc care a determinat mai multe guverne europene să regândească serviciul militar.

Ucraina a readus recrutarea în 2014, ceea ce i-a permis să adune o armata vastă de profesioniști și rezerviști pentru actualul său război cu Rusia.

În 2015, Lituania a reintrodus parțial serviciul militar, iar Norvegia a devenit prima țară europeană care a venit cu o obligativitate inclusiv pentru femei.

Doi ani mai târziu, Suedia a reintrodus și ea acest serviciu militar, dar cu o selecție foarte atentă a tinerilor, numai 15% ajungând de fapt militari, în timp ce Franța a instituit SNU (Service National Universel), un serviciu alternativ care se realizează în mai multe etape, între 17 și cel mult 25 de ani.

Apoi, imediat după invadarea Ucrainei de către Rusia, Letonia a anunțat că bărbații cu vârste cuprinse între 18 și 27 de ani vor trebui să efectueze 11 luni de serviciu militar.