Asociația Forumul Judecătorilor din România critică raportul CSM: Distruge orice şansă a unui dialog al magistraturii cu societatea civilă şi celelalte puteri ale statului
Asociaţia Forumul Judecătorilor din România consideră că raportul Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) referitor la atacurile la independenţa justiţiei distruge orice şansă a unui dialog al magistraturii cu societatea civilă şi celelalte puteri ale statului şi că induce o gravă îndoială asupra credibilităţii justiţiei în sine.
Asociaţia Forumul Judecătorilor mai susţine că este prezentată nereal o susţinere cvasiunanimă la nivelul tuturor instanţelor judecătoreşti a acelui mesaj. Secţia pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a constatat existenţa unui ”atac fără precedent” la adresa independenţei justiţiei, iar judecătorii au susţinut că sistemul judiciar a fost supus unor ”manifestări explicite de ostilitate” din partea unor exponenţi ai factorului politic.
”Comunicatul publicat de Secţia pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii referitor la Hotărârea nr.1348/09.06.2026 distruge orice şansă a unui dialog al magistraturii cu societatea civilă şi celelalte puteri ale statului şi induce o gravă îndoială asupra credibilităţii justiţiei în sine. Este prezentată nereal o susţinere cvasiunanimă, la nivelul tuturor instanţelor judecătoreşti, a acestui mesaj nespecific discursului magistraturii, aflat cu precădere în cuprinsul Hotărârii nr.1348/09.06.2026, cu atacuri la adresa unor partide politice, a reprezentanţilor unor organizaţii neguvernamentale, ziare şi site-uri de presă, persoane fizice indicate cu nume şi prenume, precum şi a unor asociaţii ale judecătorilor şi procurorilor incomode pentru emitent”, a transmis Asociaţia Forumul Judecătorilor din România printr-un comunicat de presă.
Această consideră că cei 3580 de judecători despre care se afirmă că ”denunţă încercarea de subordonare a puterii judecătoreşti de către puterea politică” nu au votat un astfel de material având conţinutul Hotărârii nr.1348/09.06.2026 şi susţine că acesta nici nu a fost comunicat în prealabil judecătorilor, neavând cunoştinţă despre cuprinsul său.
Asociaţia Forumul Judecătorilor din România susţine că adunările generale organizate în această săptămână au avut ca obiect reacţii legate de erorile privind salarizarea magistraţilor, aflate în proiectul publicat de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale.
”Mai mult, cei 3580 de judecători nu au criticat documentarul Recorder, în urma căruia un magistrat avertizor de integritate este judecat disciplinar, reacţiile presei sau ale opiniei publice vizând orice critici legitime legate de funcţionarea justiţiei, nu au discutat chestiunea neaplicării hotărârii Lin a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, ca urmare a două hotărâri interpretative obligatorii ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, şi nici nu au criticat activitatea parchetelor. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat constant că problemele privind funcţionarea sistemului judiciar constituie chestiuni de interes public, iar dezbaterea lor se bucură de protecţia art. 10 din Convenţie, subliniind rolul special în societate al sistemului judiciar, care, în calitate de garant al justiţiei ca valoare fundamentală într-un stat de drept, trebuie să se bucure de încrederea publicului pentru a-şi îndeplini cu succes menirea”, a mai transmis Asociaţia Forumul Judecătorilor din România.
Reprezentanţii acestei asociaţii mai susţin că acel comunicat publicat de Secţia pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii ”arată neîndoielnic faptul că această autoritate nu doreşte reforme în justiţie, solicitate constant de Comisia Europeană, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), Curtea de Justiţie a Uniunii Europene etc., organisme europene şi internaţionale relevante”.
De asemenea, Asociaţia Forumul Judecătorilor din România mai anunţă că analizează posibilitatea de a acţiona în instanţă Secţia pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii pentru afirmaţiile nereale faţă de membrii săi, cuprinse în Hotărârea nr.1348/09.06.2026, şi ”care sunt de natură a pune presiune nejustificată legată de funcţionarea unei asociaţii de magistraţi, cu nesocotirea flagrantă a Avizului nr. 23 (2020) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE), care stabileşte că asociaţiile de magistraţi sunt esenţiale pentru apărarea independenţei justiţiei şi a statului de drept”.
Totodată, Asociaţia Forumul Judecătorilor din România remarcă existenţa pe site-ul CSM a sute de semnături olografe ale unor judecători, supuse unui risc total de fraudă. Secţia pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a constatat existenţa unui ”atac fără precedent” la adresa independenţei justiţiei, susţinând că ”acţiunile de denigrare nu au urmărit îmbunătăţirea actului de justiţie, ci au avut ca efect promovarea unor schimbări impuse în privinţa regulilor şi a persoanelor în funcţii-cheie”. Totodată, judecătorii au susţinut că sistemul judiciar a fost supus unor ”manifestări explicite de ostilitate” din partea unor exponenţi ai factorului politic.
Potrivit unui comunicat de presă transmis, miercuri, de CSM, Secţia pentru judecători a constatat, în şedinţa de marţi, existenţa unui atac fără precedent la adresa independenţei justiţiei şi a decis apărarea independenţei judecătorilor.
”Măsura a fost adoptată ca urmare a realizării unei ample analize a acţiunilor şi poziţiilor publice ale clasei politice, ale mass media, ale unor ONG-uri şi persoane publice, cu impact asupra independenţei justiţiei, încrederii publice în actul de justiţie şi a imaginii puterii judecătoreşti în ansamblu începând din luna iulie a anului 2025 şi până în prezent, hotărârea fiind publicată integral pe site-ul Consiliului”, scrie în comunicat.
În acest context, toate cele 239 de instanţe (judecătorii, tribunale şi curţi de apel) s-au întrunit, marţi, în adunările generale ale judecătorilor.
”Prin voturile exprimate în unanimitatea celor 239 de adunări generale, 98,6% dintre judecătorii prezenţi (care reprezintă 84% din totalul judecătorilor în funcţie) au denunţat degradarea constantă a statului de drept în România prin încercarea susţinută de subordonare a puterii judecătoreşti de către puterea politică. Totodată, au abilitat Consiliul, în calitatea sa de garant al independenţei justiţiei, să realizeze toate demersurile naţionale şi internaţionale în vederea restabilirii echilibrului specific statului de drept, prin recunoaşterea de către celelalte puteri a independenţei reale a judecătorului, ca cerinţă esenţială într-o societate democratică”, arată CSM.
De asemenea, adunările generale ale judecătorilor au respins ca inacceptabile dispoziţiile cuprinse în propunerea legislativă privind salarizarea judecătorilor, susţinând în integralitate observaţiile înaintate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii.
Tomac: Un stat de drept puternic nu se teme de libertatea de exprimare
Premierul desemnat Eugen Tomac, afirmă, referitor la raportul CSM privind atacurile la adresa independenţei justiţiei, că nu putem avea o democraţie solidă fără un stat de drept puternic şi a explicat că îşi doreşte ca viitorul guvern să acţioneze cu mult mai multă fermitate şi să apere instituţiile. Tomac a adăugat că un stat de drept puternic nu se teme de libertatea de exprimare.
Eugen Tomac a fost întrebat, joi, la RFI România cum califică poziţia CSM care a constatat existenţa unui ”atac fără precedent” la adresa independenţei justiţiei.
”Din punctul meu de vedere, cred că un stat de drept puternic nu se teme de întrebările presei, ale ONG-urilor şi evident că eu respect autonomia constituţională a CSM şi este dreptul acestei instituţii să-şi exprime poziţia. La fel, cum cred că într-o democraţie matură avem nevoie de garantarea libertăţii de exprimare, pentru că o justiţie independentă, instituţii eficiente ale statului şi aici mă refer la Executiv, pot fi eficiente atunci când există acest control public şi deci este esenţial să înţelegem că din punct de vedere al jocului democratic este fundamental să garantăm libertatea de exprimare, la fel cum trebuie să respectăm şi independenţa justiţiei. Doar atunci cetăţenii vor crede mai mult în societate şi în valorile care definesc România astăzi”, a afirmat Eugen Tomac.
El a adăugat că ”nu putem avea o democraţie solidă fără un stat de drept puternic şi evident că în această direcţie îmi doresc ca şi viitorul guvern să acţioneze cu mult mai multă fermitate, apărând instituţiile şi pentru asta avem nevoie de foarte multă transparenţă, integritate şi fermitate în acţiune”.
Eugen Tomac a mai declarat că un stat de drept puternic nu se teme de libertatea de exprimare.
”Un stat de drept puternic nu se teme de libertatea de exprimare şi avem nevoie de dialog constant, de o abordare deschisă, pentru că într-o societate democratică deschisă, cheia este dialogul şi nicidecum aceste abordări extrem de complicate, care pot produce, din păcate, efecte pe care nu şi le doreşte nimeni. Şi de aceea România are nevoie în continuare de o justiţie independentă şi de garantarea libertăţii de exprimare”, a mai transmis premierul desemnat.
CSM reclamă un ”atac fără precedent” la adresa independenţei justiţiei
Secţia pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a constatat existenţa unui ”atac fără precedent” la adresa independenţei justiţiei, susţinând că ”acţiunile de denigrare nu au urmărit îmbunătăţirea actului de justiţie, ci au avut ca efect promovarea unor schimbări impuse în privinţa regulilor şi a persoanelor în funcţii-cheie”. Totodată, judecătorii au susţinut că sistemul judiciar a fost supus unor ”manifestări explicite de ostilitate” din partea unor exponenţi ai factorului politic.
Potrivit unui comunicat de presă transmis, miercuri, de CSM, Secţia pentru judecători a constatat, în şedinţa de marţi, existenţa unui atac fără precedent la adresa independenţei justiţiei şi a decis apărarea independenţei judecătorilor.
”Măsura a fost adoptată ca urmare a realizării unei ample analize a acţiunilor şi poziţiilor publice ale clasei politice, ale mass media, ale unor ONG-uri şi persoane publice, cu impact asupra independenţei justiţiei, încrederii publice în actul de justiţie şi a imaginii puterii judecătoreşti în ansamblu începând din luna iulie a anului 2025 şi până în prezent, hotărârea fiind publicată integral pe site-ul Consiliului”, scrie în comunicat.
În acest context, toate cele 239 de instanţe (judecătorii, tribunale şi curţi de apel) s-au întrunit, marţi, în adunările generale ale judecătorilor.
”Prin voturile exprimate în unanimitatea celor 239 de adunări generale, 98,6% dintre judecătorii prezenţi (care reprezintă 84% din totalul judecătorilor în funcţie) au denunţat degradarea constantă a statului de drept în România prin încercarea susţinută de subordonare a puterii judecătoreşti de către puterea politică. Totodată, au abilitat Consiliul, în calitatea sa de garant al independenţei justiţiei, să realizeze toate demersurile naţionale şi internaţionale în vederea restabilirii echilibrului specific statului de drept, prin recunoaşterea de către celelalte puteri a independenţei reale a judecătorului, ca cerinţă esenţială într-o societate democratică”, arată CSM.
De asemenea, adunările generale ale judecătorilor au respins ca inacceptabile dispoziţiile cuprinse în propunerea legislativă privind salarizarea judecătorilor, susţinând în integralitate observaţiile înaintate de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii.
”Analizând contextul general prin prisma evenimentelor şi evoluţiilor înregistrate pe parcursul ultimului an, Secţia a constatat că acţiunile de denigrare şi de destabilizare a autorităţii puterii judecătoreşti nu au urmărit îmbunătăţirea actului de justiţie, ci au avut ca efect promovarea unor schimbări impuse în privinţa regulilor şi a persoanelor aflate în funcţii-cheie ale sistemului judiciar, precum şi afectarea încrederii publice în justiţie. Aceste demersuri sunt de natură să conducă la contestarea rolului şi autorităţii justiţiei ca putere a statului şi ca autoritate publică care înfăptuieşte actul de justiţie în România”, arată Secţia pentru Judecători.
Potrivit sursei citate, sistemul judiciar a fost supus unor ”manifestări explicite de ostilitate” din partea unor exponenţi ai factorului politic, cu funcţii de conducere în instituţiile centrale din România, susţinuţi de o parte din presă şi ONG-urile afiliate mesajului acestora, iar astfel de manifestări, ”generate în mod evident de dorinţa de acumulare a capitalului politic şi de exercitare a unui control asupra justiţiei”, afectează fără îndoială încrederea publicului în magistraţi şi în activitatea puterii judecătoreşti.
”Campania publică îndreptată în special împotriva judecătorilor a generat, aşa cum era de aşteptat, şi consecinţe colaterale de o gravitate greu de imaginat şi imposibil de acceptat într-un stat de drept, concretizate în luări de poziţie pe reţelele sociale de o agresivitate fără precedent la adresa judecătorilor, care au vizat chiar şi instigări directe la săvârşirea unor infracţiuni grave sau a altor fapte antisociale împotriva acestora sau a membrilor familiilor lor. Mai mult, manifestări similare au avut loc şi în incinta instanţelor, în sălile de judecată, conducând inclusiv la emiterea unor ordine de protecţie care să prevină materializarea unor fapte antisociale grave”, mai scrie în comunicat.
Secţia pentru Judecători adaugă că situaţia ”dramatică” a justiţiei din România nu poate să rămână fără ecou şi consecinţe în mediile juridice naţionale şi internaţionale, motiv pentru care aspectele menţionate trebuie aduse la cunoştinţă tuturor entităţilor relevante din domeniu.
Astfel, hotărârea va fi comunicată spre informare Comisiei Europene, Parlamentului European, Reţelei Curţilor Supreme, a Inspecţiilor Judiciare şi a Consiliilor Judiciare, Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni, Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, precum şi Asociaţiilor internaţionale ale judecătorilor (MEDEL, EAJ), Preşedintelui României, Guvernului României şi Ministerului Afacerilor Externe în calitate de coordonator al aderării la OCDE.
