NEWS

Avertisment de la BNR pentru toți românii care retrag bani de la bancă. Avertisment privind atacurile cibernetice

Avertisment de la BNR pentru toți românii care retrag bani de la bancă. Avertisment privind atacurile cibernetice
Sursă foto: colaj Mediaflux/Pexels

Un atac cibernetic poate amplifica semnificativ retragerile de depozite şi poate genera deficite importante de lichiditate în sectorul bancar, dacă băncile şi autorităţile nu iau măsuri suplimentare, a declarat miercuri prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, Leonardo Badea.

Avertismentul BNR pentru românii care au depozite

„Într-un context în care tensiunile geopolitice şi progresul rapid al tehnologiei sporesc aceste ameninţări, Banca Naţională a României a derulat un exerciţiu macroprudenţial de testare la stres a instituţiilor de credit din perspectivă cibernetică, în colaborare cu Banca Centrală Europeană şi cu alţi parteneri strategici. Exerciţiul a urmărit modul în care băncile îşi pot continua activitatea atunci când un incident cibernetic le afectează sistemele informatice principale.

A fost evaluată şi capacitatea lor de reacţie în situaţia în care principalul canal de comunicare devine indisponibil, în timp ce pe reţelele sociale se răspândesc ştiri negative. Este o situaţie în care dificultăţile operaţionale pot deveni rapid o problemă de încredere”, a afirmat Leonardo Badea, la conferinţa „Cyber Security – Dinamica Criptoactivelor”, organizată la BNR.

El a precizat că rezultatele exerciţiului arată că băncile participante dispun de planuri de continuitate a activităţii şi de centre operaţionale de securitate, ceea ce demonstrează atenţia acordată acestui risc, însă aceste măsuri nu sunt suficiente.

„Exerciţiul a evidenţiat şi faptul că un atac cibernetic poate amplifica semnificativ retragerile de depozite şi poate genera deficite importante de lichiditate în sectorul bancar, dacă băncile şi autorităţile nu iau măsuri suplimentare”, a subliniat prim-viceguvernatorul BNR.

O altă constatare importantă priveşte dependenţa instituţiilor financiare de furnizorii de tehnologie. Dacă un furnizor care susţine funcţii critice devine indisponibil, efectele se pot transmite rapid asupra operaţiunilor băncilor şi serviciilor oferite clienţilor, mai ales atunci când înlocuirea acestuia este dificilă.

„De aceea, pregătirea trebuie să acopere atât prevenirea şi detectarea atacurilor, cât şi reacţia la un incident şi restabilirea serviciilor afectate. Testarea periodică şi supravegherea furnizorilor terţi sunt esenţiale în acest demers. Miza este limitarea efectelor asupra clienţilor, asupra sectorului bancar şi, în cele din urmă, asupra economiei„, a afirmat Leonardo Badea.

Prim-viceguvernatorul BNR a arătat că transformarea digitală a sistemului de plăţi, susţinută şi de progresul inteligenţei artificiale, influenţează deja felul în care populaţia plăteşte, economiseşte şi investeşte, iar securitatea infrastructurilor digitale devine o condiţie esenţială pentru buna funcţionare a economiei.

Potrivit statisticilor Băncii Centrale Europene, în a doua jumătate a anului 2025, în zona euro au fost efectuate peste 83 de miliarde de plăţi fără numerar, cu aproape 7% mai multe decât cu un an înainte. Raportat la populaţia de aproximativ 350 de milioane de locuitori şi la cele 184 de zile ale semestrului al doilea, volumul înseamnă, în medie statistică, peste o plată pe zi pentru fiecare locuitor.

În România, numărul plăţilor zilnice pe locuitor este încă la aproximativ jumătate din media zonei euro, însă ritmul de creştere este de peste cinci ori mai alert. În aceeaşi perioadă, numărul plăţilor fără numerar s-a majorat cu peste 37%, a precizat Badea.

În acest context, oficialul BNR a atras atenţia şi asupra popularităţii criptoactivelor în România. Rata de adopţie în rândul populaţiei cu vârste între 18 şi 64 de ani a fost estimată la 14,9% în 2025, una dintre cele mai ridicate la nivel european. În plus, conform unor estimări preliminare, deţinerile totale de criptoactive ale populaţiei ar putea ajunge la 12,9 miliarde de euro.

„La prima vedere, cele două teme ale conferinţei par distincte. Ele sunt, de fapt, faţete diferite ale aceleiaşi problematici. (…) Istoria banilor este, în fond, o istorie a încrederii şi a felului în care aceasta a fost garantată: mai întâi prin pecetea bătută pe monedă, apoi prin semnătura de pe bancnotă, iar mai târziu prin banca centrală şi prin sistemele de plăţi pe care ne bazăm în fiecare zi. Fiecare inovaţie monetară a trebuit să răspundă, mai devreme sau mai târziu, la aceeaşi întrebare: cine garantează că ceea ce primesc astăzi va valora la fel şi mâine şi că nimeni nu mi-l poate lua pe nedrept?„, a explicat prim-viceguvernatorul BNR.

El a arătat că registrele distribuite, activele tokenizate, monedele stabile şi monedele digitale ale băncilor centrale nu schimbă această întrebare, ci doar locul în care trebuie căutat răspunsul, care depinde tot mai mult de rezilienţa infrastructurilor digitale şi de securitatea cibernetică.

În acest sens, Badea a menţionat creşterea pieţei activelor tokenizate. Potrivit datelor Autorităţii Europene pentru Valori Mobiliare şi Pieţe (ESMA), valoarea acţiunilor tokenizate a crescut de la aproximativ 300 de milioane de euro la sfârşitul anului 2024 la circa 1,9 miliarde de euro în iunie 2026, de peste şase ori în 18 luni. Deşi piaţa rămâne redusă în raport cu pieţele tradiţionale, dinamica sa arată viteza transformării.

În paralel, capitalizarea globală a pieţei stablecoin-urilor se situează la aproximativ 310 miliarde de dolari, potrivit raportului de stabilitate financiară publicat în noiembrie de Rezerva Federală a SUA. Aproape întreaga valoare este denominată în dolari americani, iar două monede stabile, USDT, emisă de Tether, şi USDC, emisă de Circle, concentrează împreună circa 85% din piaţă. Prin comparaţie, monedele stabile ancorate la euro au o capitalizare de aproximativ 822 de milioane de dolari, sub 0,3% din volumul pieţei americane.

Prim-viceguvernatorul BNR a subliniat că dimensiunea pieţei şi concentrarea acesteia în jurul câtorva emitenţi pun în evidenţă importanţa guvernanţei, transparenţei şi administrării riscurilor. El a arătat că majoritatea emitenţilor de instrumente tokenizate provin deocamdată din Asia, în timp ce Statele Unite avansează rapid, mai ales prin tokenizarea titlurilor de stat şi prin stablecoin-uri. Europa dispune, la rândul său, de platforme şi de un cadru de reglementare dedicat, iar provocarea este valorificarea acestor avantaje.

Un pas important în această direcţie a fost făcut la 21 septembrie, când Eurosistemul a pus în funcţiune Pontes, o punte între noile platforme şi sistemul de plăţi al băncilor centrale din zona euro. Soluţia permite decontarea în bani de bancă centrală a tranzacţiilor cu active tokenizate, în locul utilizării separate a sistemelor clasice sau a unor instrumente digitale emise de entităţi private, precum stablecoin-urile.

Pontes se bazează pe o experienţă de testare în care, în 2024, Eurosistemul a implicat 64 de participanţi în zeci de teste şi experimente privind decontarea în bani de bancă centrală a tranzacţiilor înregistrate pe registre distribuite, cu o valoare de aproape 1,6 miliarde de euro.

Badea a atras atenţia că trecerea unei tehnologii de la etapa de testare la cea de infrastructură utilizată efectiv schimbă natura riscurilor. El a menţionat o analiză recentă a ESMA potrivit căreia, în majoritatea cazurilor, tokenul nu are aceleaşi caracteristici ca acţiunea propriu-zisă, ci reprezintă o creanţă asupra unui intermediar care o deţine. În plus, în multe structuri, tokenul se transferă pe registrul distribuit, în timp ce banii se decontează în afara acestuia, decalaj care constituie o sursă de risc.

De asemenea, digitalizarea adaugă o nouă dependenţă de un număr restrâns de furnizori de tehnologie, de la serviciile cloud la soluţiile de custodie a cheilor criptografice. În aceste condiţii, rezilienţa unei instituţii financiare depinde tot mai mult de soliditatea fiecărei verigi din lanţul său de furnizori.

„Riscul nu dispare, ci se transformă. Se mută în contracte, la noi tipuri de instituţii, în detaliile noilor tehnologii, în sistemele criptografice. Fiecare dintre aceste puncte de legătură devine o posibilă suprafaţă de atac. De aceea, într-un mediu în care o tranzacţie validată este, de regulă, ireversibilă, prevenţia este o parte importantă a strategiei de apărare„, a afirmat Badea.

În acest demers, inteligenţa artificială poate contribui la verificarea codului contractelor inteligente înainte de punerea lor în funcţiune, la monitorizarea în timp real a tranzacţiilor pentru identificarea tiparelor neobişnuite şi la prelucrarea documentaţiei necesare. Totuşi, algoritmii trebuie, la rândul lor, testaţi şi supravegheaţi, întrucât aceleaşi capabilităţi pot fi utilizate şi de cei care caută vulnerabilităţi pentru a le exploata.

„Modelele cele mai avansate pot identifica şi exploata vulnerabilităţi cu o eficienţă sporită, schimbând amploarea şi natura riscurilor. Numărul vulnerabilităţilor software publicate la nivel global în primele trei trimestre ale anului 2026 a depăşit deja totalul anului anterior. În peste 70% din cazuri, exploatarea lor a început aproape imediat după publicare, lăsând foarte puţin timp pentru remediere. Aceste evoluţii au determinat Comitetul European pentru Risc Sistemic să emită, în iunie 2026, un avertisment privind riscurile cibernetice sistemice asociate acestor modele„, a declarat prim-viceguvernatorul BNR.

Toate aceste evoluţii readuc în atenţie rolul banilor emişi de banca centrală. Badea a amintit că banca centrală a Suediei a informat în octombrie Parlamentul că evoluţiile de pe piaţa plăţilor şi contextul geopolitic readuc în discuţie proiectul privind coroana suedeză digitală. Riksbank nu s-a pronunţat asupra oportunităţii emiterii, dar a subliniat că pregătirile legislative durează ani şi trebuie începute din timp.

Argumentul ţine de rezilienţa sistemului de plăţi: într-o societate care apelează rar la numerar, plăţile depind aproape în întregime de infrastructura digitală, iar capacitatea acesteia de a funcţiona în orice împrejurare devine o componentă a securităţii naţionale.

Aceeaşi logică se regăseşte în proiectul euro digital. În iulie, Parlamentul European şi-a adoptat mandatul de negociere, iar Banca Centrală Europeană a selectat 36 de furnizori de servicii de plată pentru un program-pilot de 12 luni, care va începe în a doua jumătate a anului viitor. Eurosistemul urmăreşte să fie pregătit pentru o posibilă primă emisiune în 2029, condiţionată de adoptarea cadrului legislativ.

„Funcţionarea offline, complementaritatea cu numerarul şi cu soluţiile private, precum şi limitele de deţinere, gândite astfel încât moneda digitală să completeze depozitele bancare, nu să le înlocuiască, ţin de acelaşi principiu: o monedă publică digitală trebuie să fie, înainte de toate, sigură şi rezilientă, nu doar ieftină şi accesibilă”, a afirmat Badea.

El a adăugat că poziţia Parlamentului European prevede ca băncile şi furnizorii de servicii de plată din statele membre din afara zonei euro, inclusiv din România, să poată distribui euro digital. Dacă prevederea se va regăsi în forma finală a regulamentului, subiectul va deveni unul concret şi pentru piaţa românească.

În finalul discursului, prim-viceguvernatorul BNR a subliniat că inovaţia şi siguranţa sunt obiective care se susţin reciproc, dar că tehnologia nu poate genera singură încredere.

„Tehnologia poate face ca un transfer să fie instantaneu, să fie programabil. Ceea ce nu poate face singură este să genereze încredere. Încrederea se construieşte, în schimb, prin reguli clare, prin instituţii credibile şi prin sisteme pe care le protejăm împreună. Este, dacă vreţi, o infrastructură care nu poate fi tokenizată. Cu cât infrastructura financiară devine mai rapidă şi mai interconectată, cu atât rezilienţa şi încrederea devin mai importante pentru stabilitatea financiară. Nu este suficient să măsurăm viteza inovaţiei; trebuie să evaluăm şi capacitatea instituţiilor de a administra riscurile pe care aceasta le generează„, a conchis Leonardo Badea.

Conferinţa „Cyber Security – Dinamica Criptoactivelor” a fost susţinută de Asociaţia pentru Studii şi Prognoze Economico-Sociale (ASPES), Banca Naţională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară, Bursa de Valori Bucureşti şi CIO Council România.

toma@mediaflux.ro Toma Enescu are o pasiune pentru presă, literatură și politică. Îi place să fie informat și este mereu la curent cu ce se întâmplă în ... vezi toate articolele