Avertisment dur pentru români. Dumitru Chisăliță: „România intră nepregătită într-o posibilă furtună petrolieră„
România necesită înființarea unui comandament energetic și logistic permanent, denumit Dispecerat Național de Securitate Energetică, potrivit președintelui Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță.
România are nevoie de înființarea unui comandament energetic
Acesta a subliniat că organizarea unor ședințe doar după fiecare atac nu este suficientă pentru a face față în mod adecvat unei eventuale crize majore în domeniul energiei.
Într-o analiză de specialitate publicată duminică, Dumitru Chisăliță a evidențiat necesitatea unei structuri operative permanente, care să asigure o pregătire continuă și o reacție rapidă în cazul unor perturbări în aprovizionarea cu resurse energetice, conform Agerpres.
„Dispeceratul trebuie să aibă posibilitatea de a coordona orice situație de criză și să urmărească zilnic: fluxurile prin conducta Caspian Pipeline Consortium (CPC) și terminalul maritim Novorossiisk, producția rafinăriilor românești, cargourile aflate în drum spre Constanța, stocurile de motorină, benzină, kerosen și GPL, exporturile de produse petroliere, capacitatea portuară și fluvială, primele de asigurare și disponibilitatea navelor, prețurile Brent, CPC Blend și motorină europeană, consumul agriculturii și al transportului, riscul militar din Marea Neagră’, se arată în document.
Președintele AEI susține că România trebuie să negocieze imediat rute și volume alternative din Azerbaidjan, Marea Mediterană, Africa de Nord, Marea Nordului și Statele Unite, chiar dacă acestea sunt mai scumpe. În plus, trebuie verificată compatibilitatea tehnică a rafinăriilor cu alte tipuri de petrol și trebuie contractate din timp navele, nu după ce stocurile au început să scadă.
România are nevoie de prioritate pentru situații de urgență
În același timp, statul trebuie să pregătească o ordine clară de prioritate pentru situații de urgență: serviciile de intervenție, apărarea, agricultura, transportul public, aprovizionarea cu alimente, infrastructurile critice. România nu este în pragul inevitabil al unei penurii, dar este expusă periculos la o criză petrolieră regională, deși are rafinării, port, conducte, capacități de depozitare și o producție internă încă relevantă. Dar aceste avantaje sunt slăbite de dependența masivă de importuri, de concentrarea aprovizionării prin Marea Neagră și de lipsa unei conduceri operative integrate.
„Cea mai mare amenințare nu este că petrolul dispare din lume. Cea mai mare amenințare este că România ajunge prea târziu la petrolul disponibil, îl cumpără mai scump decât vecinii și apoi încearcă să ascundă criza prin plafonări și controale. Un stat nepregătit nu poate opri o dronă cu o ordonanță și nu poate umple un rezervor cu declarații de presă. Dacă ruta CPC, Marea Neagră și Orientul Mijlociu rămân simultan sub presiune, România riscă să descopere că securitatea energetică nu înseamnă să ai petrol undeva în lume, ci să îl ai contractat, transportat, rafinat și disponibil la pompă înainte ca piața să intre în panică’, se arată în document.
Președintele AEI afirmă că România se află în fața unei crize energetice pe care încă o tratează administrativ, prin declarații liniștitoare, deși vulnerabilitățile sunt deja vizibile. Nu se pune problema în acest moment, că România a rămas fără petrol sau carburanți. Există însă toate condițiile pentru apariția unei crize de preț, a unor dificultăți logistice și, într-un scenariu sever, a unor discontinuități temporare de aprovizionare.
Chisăliță: România depinde simultan de mai multe rute care au devenit zone de război
„Problema nu este un singur atac, un singur port sau o singură conductă. Problema este că România depinde simultan de mai multe rute care au devenit zone de război. România nu este independentă petrolier. România mai produce petrol, dar producția internă acoperă numai puțin peste un sfert din cantitatea prelucrată în rafinării. Restul trebuie importat. Potrivit declarațiilor oficiale din martie 2026, aproximativ trei sferturi din petrolul rafinat în România provine din exterior, principalele surse fiind Kazahstanul, Azerbaidjanul și alte state din regiune.
Aceasta înseamnă că România nu are o problemă abstractă, de piață internațională. Are o dependență fizică de: conducte (CPC), terminale maritime (Novorossiisk), nave disponibile să traverseze o Mare Neagră care a devenit teatrul conflictului militar, portul Constanța funcțional și sigur, asigurători dispuși să asigure navele în aceste condiții periculoase, disponibilitatea sortimentelor de țiței și capacitatea rafinăriilor de a schimba rapid materia primă’, se arată în document.
Una dintre sursele importante de țiței este Kazahstanul
Kazahstanul este una dintre principalele surse de țiței pentru România. În anul 2025, valoarea importurilor românești de petrol brut din această țară a fost de aproximativ 2,77 miliarde de dolari, iar 50% din țițeiul utilizat provenea din Kazahstan.
Majoritatea petrolului kazah nu ajunge direct în România, fiind transportat prin conducta CPC și încărcat în petroliere la terminalul Novorossiisk din Rusia. Astfel, deși provine din Kazahstan, ruta de transport depinde de infrastructura situată pe teritoriul Rusiei și de condițiile navigației în Marea Neagră.
Recent, atacurile asupra zonei terminalului CPC au determinat Kazahstanul să reducă producția de petrol, din cauza dificultăților în evacuarea normală a țițeiului. Producția câmpului petrolier Tengiz a scăzut de la aproximativ 925.000 la 406.000 barili pe zi, iar producția națională de petrol și gaze a scăzut de la circa 2,07 milioane la 1,63 milioane barili echivalent petrol pe zi.
Importanța rafinăriei Petromidia pentru România
Conform președintelui Asociației Energia Inteligentă (AEI), rafinăria Petromidia reprezintă un avantaj strategic pentru România, dar și o potențială vulnerabilitate. România dispune de rafinării care constituie un avantaj important, însă acestea procesează motorină obținută din țiței. Petromidia este special adaptată pentru prelucrarea petrolului importat din Kazahstan.
Gestionarea potențialelor perturbări în aprovizionare
În cazul unei reduceri temporare a fluxurilor prin conducta CPC, efectele pe termen scurt pot fi gestionate prin stocuri și contracte deja existente pentru transport. Dacă aceste perturbări persistă pe termen lung, este necesară identificarea unor noi surse de petrol, precum și utilizarea altor nave și rute alternative de transport.
„Înlocuirea nu este instantanee și nici gratuită. Se poate aduce țiței kazah via Azerbaijan și aici lucrurile sunt mai simple (doar că nu se poate înlocui total transportul prin CPC), sau țiței din alte surse. Un petrol alternativ poate avea: alt conținut de sulf, altă densitate, alt randament de motorină, alte cerințe de procesare, un preț mai mare, un transport mai lung, prime de asigurare mai ridicate etc.
De aceea, chiar dacă România găsește petrol în altă parte, costul produsului finit poate crește puternic. Guvernul poate spune că ‘există petrol pe piața mondială’. Este adevărat, dar incomplet. Într-o criză nu contează numai dacă petrolul există. Contează dacă este disponibil imediat, dacă poate ajunge la Constanța, dacă rafinăria îl poate procesa și la ce preț’, se arată în document.
Constanța a devenit un nod strategic și o țintă economică. Portul Constanța nu mai este doar portul României. A devenit un nod regional pentru carburanți, cereale, mărfuri și aprovizionarea Ucrainei o țară care este în război și a devenit o țintă. Importurile de motorină prin Constanța au crescut de la aproximativ 1,6 milioane de tone în 2021 la circa 4,4 milioane de tone în 2024, ceea ce a transformat portul într-una dintre cele mai importante destinații de import de motorină din regiunea Mediteranei și Mării Negre. Această dezvoltare a fost prezentată ca un succes comercial. Dar orice concentrare logistică devine și o vulnerabilitate, potrivit Asociației Energia Inteligentă.
Ultimele atacuri din Marea Neagră au pus România în dificultate
Atacurile asupra navelor în Marea Neagră, incidentul cu nava GPL în apropierea României și pătrunderea dronelor în spațiul aerian românesc arată că riscul nu mai este la sute de kilometri de graniță. La 24 iulie 2026, o dronă de tip Shahed a fost doborâtă de un avion F-16 deasupra teritoriului României la 200 km de graniță. Chiar dacă portul Constanța nu este atacat, este suficient să crească riscul perceput pentru ca armatorii să refuze anumite curse, asigurătorii să majoreze primele, petrolierele să aștepte în larg, comercianții să ceară plata riscului și costurile să fie transferate în prețul motorinei și benzinei.
Președintele AEI afirmă că ‘România poate fi lovită economic fără ca o bombă să cadă în port sau rafinărie. Adevăratul risc este motorina, nu benzina. Motorina este sângele economiei românești. Ea alimentează transportul rutier, agricultura, construcțiile, utilajele, distribuția de alimente, intervențiile de urgență și o parte semnificativă din industrie. Într-o criză petrolieră, motorina se poate scumpi mai mult decât țițeiul. În iulie 2026, piețele internaționale de produse petroliere arătau deja o ofertă tensionată, chiar și atunci când cotațiile petrolului brut se mai calmau. Reducerea exporturilor de motorină din Rusia, nivelul redus al stocurilor și capacitatea limitată a rafinăriilor au menținut marjele de rafinare la niveluri foarte ridicate’.
Ce se va întâmpla în cazul Brent
Aceasta explică de ce este posibil ca Brent să scadă cu 5-10 USD/baril, iar motorina de la pompă să nu se ieftinească sau chiar să continue să crească. Între aprilie și mai 2026, România a fost singurul stat UE în care prețul motorinei a crescut, cu aproximativ 1,6%, în timp ce în toate celelalte state membre a scăzut și asta se întâmpla în timp ce se aplicau măsurile de reducere a prețului inițiate de Guvern. Acesta este un semnal de alarmă masiv și nu este neaparat speculativ, cât o vulnerabilitate economice. Piața românească nu transmite către consumator scăderile externe la fel de repede cum transmite creșterile, se arată în document.
AEI: România va avea în principal o criză de preț
În plus, consideră AEI, în scenariul în care CPC reia rapid operațiunile, iar conflictul din Iran nu se agravează, România va avea în principal o criză de preț. Motorina poate rămâne foarte scumpă, dar fără penurie generalizată. Într-un scenariu în care CPC rămâne perturbat două până la patru săptămâni, iar transportul prin Orientul Mijlociu continuă să fie afectat, România va intra într-o competiție regională pentru petrol și produse petroliere. Atunci pot apărea: scumpiri succesive la pompă, reducerea stocurilor comerciale, renunțarea temporară la unele exporturi, întârzieri ale cargourilor, presiuni asupra rafinăriilor, costuri mai mari pentru agricultură și transport și majorarea prețurilor alimentelor.
România ar putea avea pe termen lung dificultăți locale
Mai grav, apreciază AEI, într-un scenariu sever, în care atacurile afectează simultan CPC, navigația din Marea Neagră și fluxurile din Orientul Mijlociu, România ar putea avea pe termen lung dificultăți locale sau temporare de aprovizionare cu motorină.
„Nu trebuie confundată o asemenea situație cu dispariția completă a carburanților. Penuria modernă apare mai întâi sub forma: unor întârzieri, unor stații temporar fără anumite produse, unor limitări contractuale, unor prețuri foarte mari, prioritizării clienților mari și strategici etc. Statul român repetă greșeala din fiecare criză. România reacționează, de regulă, după ce prețul a crescut și după ce problema a ajuns în presă. În loc să urmărească zilnic fluxurile fizice de petrol și produse petroliere, autoritățile discută despre plafonarea adaosurilor, controale și sancțiuni comerciale.
Dacă problema este lipsa fizică de petrol sau motorină, plafonarea marjei nu creează niciun litru suplimentar. Dimpotrivă, dacă importatorul nu își poate recupera costul și riscul, el poate trimite cargoul într-un port în care primește un preț mai bun’, se arată în document.
România se confruntă cu o concurență intensă pe piața regională a carburanților, alături de Bulgaria, Ungaria, Serbia, Ucraina, Turcia și alte state. În acest context, carburanții vor fi direcționați către piețele care oferă plata sigură și predictibilitate comercială.
Un plafon administrativ prost conceput poate transforma o criză a prețurilor într-o criză de disponibilitate
Un plafon administrativ prost conceput poate transforma o criză a prețurilor într-o criză de disponibilitate, generând penurie. România dispune de rezerve, însă acestea nu trebuie confundate cu autosuficiența. Rezervele obligatorii pot acoperi doar temporar perturbările, dar nu pot susține consumul normal pe termen lung, nici compensa simultan scăderea importurilor de țiței, reducerea producției rafinăriilor, diminuarea importurilor de motorină, creșterea cererii regionale sau exporturile contractate.
De asemenea, existența rezervelor pe hârtie nu garantează că acestea sunt în produsul potrivit, în locația adecvată sau că pot fi puse imediat pe piață. Statul trebuie să clarifice câte zile de consum real acoperă stocurile, proporția de țiței versus produse finite, locurile de depozitare, ritmul de eliberare, părțile deținute de companii și cele controlate efectiv de stat, precum și criteriile pentru declanșarea utilizării acestora.
Fără aceste detalii, declarația privind existența unor stocuri suficiente rămâne o formulă politică, fără valoare operațională, conform Agenției pentru Energie Independentă (AEI).
Contextul regional și vulnerabilitățile României
Președintele AEI afirmă că România nu se află în pragul unei penurii inevitabile, însă este expusă la riscuri semnificative în cazul unei crize petroliere regionale. Țara dispune de rafinării, porturi, conducte, capacități de depozitare și o producție internă încă relevantă.
Aceste avantaje sunt însă diminuate de dependența ridicată de importuri, concentrarea aprovizionării prin Marea Neagră și absența unei conduceri operative integrate în sectorul energetic.
„Cea mai mare amenințare nu este că petrolul dispare din lume. Cea mai mare amenințare este că România ajunge prea târziu la petrolul disponibil, îl cumpără mai scump decât vecinii și apoi încearcă să ascundă criza prin plafonări și controale. Un stat nepregătit nu poate opri o dronă cu o ordonanță și nu poate umple un rezervor cu declarații de presă. Dacă ruta CPC, Marea Neagră și Orientul Mijlociu rămân simultan sub presiune, România riscă să descopere că securitatea energetică nu înseamnă să ai petrol undeva în lume, ci să îl ai contractat, transportat, rafinat și disponibil la pompă înainte ca piața să intre în panică’, se arată în document.
