Avertisment pentru Europa, chiar înainte de iarnă. O nouă criză energetică se conturează. Ce se va întâmpla cu gazele și motorina
Europa se confruntă cu riscul unei noi crize energetice, potrivit unei analize publicate de EL PAÍS. Studiul subliniază blocajele existente pe principalele rute de transport al petrolului și gazelor, precum și dificultățile rafinăriilor din Rusia și Orientul Mijlociu. Mai mult, apropierea sezonului rece agravează situația, generând incertitudini privind aprovizionarea cu energie. Aceste aspecte influențează direct piața energetică la nivel european.
În România, impactul este deja resimțit, prețul benzinei standard depășind pragul de 10 lei pe litru. De asemenea, motorina se apropie de 11 lei pe litru, indicând o creștere semnificativă a costurilor pentru consumatori.
Pe lângă acestea, prețurile gazelor naturale în Europa au înregistrat o creștere considerabilă comparativ cu începutul anului, evidențiind presiunile asupra pieței energetice în contextul actual.
Diferențe față de criza energetică din 2022
Criza actuală este diferită de cea din 2022, care a fost declanșată în principal de reducerea livrărilor de gaze rusești. În prezent, mai multe probleme se suprapun: traficul prin Strâmtoarea Ormuz este puternic perturbat, tensiunile din Bab el-Mandeb afectează rutele prin Marea Roșie, iar exporturile de produse petroliere din Rusia au scăzut după atacurile asupra rafinăriilor. Piața motorinei este de asemenea foarte tensionată, iar Agenția Internațională pentru Energie a raportat în august o scădere de aproximativ 1,3 milioane de barili pe zi a exporturilor maritime de motorină din Rusia, Orientul Mijlociu și Asia, reprezentând circa 20% din comerțul mondial.
La nivel local, creșterea prețurilor carburanților este deja resimțită. Benzina standard a trecut pragul de 10 lei pe litru pe 23 septembrie, iar motorina se apropie de 11 lei. Autoritățile române au intervenit prin reducerea accizei la motorina standard cu 25%, măsură prelungită până la sfârșitul lunii septembrie pentru a tempera scumpirile.
Presiunea globală asupra pieței motorinei
Prețurile motorinei au atins niveluri record la nivel global, conform Reuters, ca urmare a scăderii livrărilor din Rusia și Orientul Mijlociu și a capacității limitate a rafinăriilor de a compensa deficitul. Contractele europene pentru motorină au depășit de peste două ori nivelul de la începutul anului 2023, iar analiștii avertizează că dezechilibrul dintre cerere și ofertă ar putea persista și în 2027.
Creșterea prețului motorinei afectează costurile transportului rutier, agriculturii și distribuției, putând determina majorări ale prețurilor mărfurilor. Astfel, o perioadă prelungită cu carburanți scumpi poate genera presiuni inflaționiste suplimentare în economie.
Blocajele pe rutele energetice și dificultățile rafinăriilor
EL PAÍS evidențiază o serie de șocuri simultane, considerate neobișnuite de analiștii energetici. Traficul prin Strâmtoarea Ormuz a scăzut semnificativ comparativ cu perioada anterioară conflictului cu Iranul, cu doar două nave comerciale traversând-o într-o zi, față de circa 125 anterior. Problemele sunt amplificate de dificultățile pe ruta Mării Roșii și de pagubele produse rafinăriilor rusești.
Repornirea conductei Est–Vest din Arabia Saudită
Conducta Est–Vest a Arabiei Saudite, oprită după un atac cu drone pe 11 septembrie, a fost repornită, deși la un debit redus. Reuters a raportat că revenirea la capacitatea completă ar putea dura între șase și opt săptămâni. Această reluare a contribuit la scăderea cotației petrolului Brent la aproximativ 97 de dolari pe baril, însă problemele pieței produselor rafinate persistă.
Pe lângă petrol și motorină, Europa se confruntă cu riscuri legate de gaze. Depozitele europene sunt mai puțin pline decât în anii anteriori, iar o parte din livrările de GNL din Qatar sunt afectate de criza din Strâmtoarea Ormuz. La mijlocul lunii septembrie, depozitele europene erau umplute în proporție de aproximativ 69%, față de o medie sezonieră de 85% în ultimii cinci ani.
Situația depozitelor de gaze din România
România pornește dintr-o poziție relativ avantajoasă, cu depozitele de gaze umplute în proporție de 76,26% la 15 septembrie, echivalentul a 2,43 miliarde metri cubi, comparativ cu media europeană de 68,26%. Ministerul Energiei și-a propus ca nivelul să atingă 80% până la 1 octombrie.
Deși poziția României reduce vulnerabilitatea imediată, țara nu este izolată de dinamica pieței europene. Prețurile gazelor și electricității sunt influențate de cotațiile regionale, iar o iarnă severă sau un deficit prelungit pot genera presiuni suplimentare pe piață.
Criza energetică se dezvoltă treptat
Experții citați de EL PAÍS subliniază că, spre deosebire de criza din 2022, actuala situație este una care se acumulează treptat. Stocurile scad, rutele alternative devin mai costisitoare, rafinăriile funcționează aproape de capacitate maximă, iar transportul petrolului evită zonele cu risc ridicat, generând costuri suplimentare.
Un exemplu este sistemul improvizat de transfer al petrolului între nave în apropierea Omanului, folosit pentru a ocoli blocajele din Golf. Volumul acestor transferuri a crescut de la 1,4 milioane barili pe zi în august la aproximativ 2,5 milioane în septembrie, iar costurile transportului au urcat peste 30 de dolari pe baril pe unele rute.
Scăderea stocurilor globale și presiunile asupra rafinăriilor
Agenția Internațională pentru Energie a raportat consum rapid al stocurilor mondiale de petrol în ultimele luni, iar rafinăriile nu au reușit să compenseze pierderile de ofertă. În luna iulie, stocurile globale au scăzut cu 69 de milioane de barili, iar marjele de rafinare pentru motorină, benzină și combustibil de aviație au atins niveluri record în bazinul Atlanticului.
Următoarele luni vor fi decisive pentru evoluția prețurilor. Dacă fluxurile energetice din Orientul Mijlociu revin la normal și iarna este moderată, presiunile asupra prețurilor se pot diminua. În caz contrar, tensiunile militare prelungite, livrările afectate și temperaturile scăzute pot conduce la scumpiri simultane ale carburanților, gazelor și electricității în Europa.
