Europa se pregătește pentru sezonul rece cu depozitele de gaze naturale umplute în proporție de 69%, nivel inferior mediei de 85% înregistrate în aceeași perioadă în ultimii cinci ani, conform datelor transmise de Reuters. Prețurile crescute au descurajat atât companiile să achiziționeze gaze, cât și guvernele să impună respectarea țintelor naționale de stocare a resurselor.
Germania și Țările de Jos, care dețin împreună 35% din capacitatea de stocare a Uniunii Europene, se numără printre statele cu cele mai mari întârzieri în refacerea rezervelor de gaze, anunță Reuters.
Prețurile ridicate la gaze naturale, motorină și alți combustibili au generat presiuni economice și politice asupra guvernelor europene. Aceste creșteri de prețuri sunt atribuite perturbărilor cauzate de războiul dintre SUA și Israel cu Iranul.
Strategia inițială a fost elaborată pe ipoteza că conflictul cu Iranul, început la sfârșitul lunii februarie, se va încheia rapid, ceea ce ar fi dus la scăderea prețurilor și la refacerea stocurilor la costuri mai reduse.
”Fiecare lună în care Europa amână refacerea stocurilor creşte presiunea asupra preţurilor pe măsură ce ne apropiem de perioada de vârf a consumului din timpul iernii”, a declarat Jonathan Schroer, strateg la UniCredit.
Preţul de referinţă al gazelor europene a ajuns la 81 de euro/MWh, cu 150% peste nivelul de acum un an şi peste scenariul advers luat în calcul de Banca Centrală Europeană. Morgan Stanley estimează că, în funcţie de vreme, preţul ar putea urca până la 100 de euro/MWh.
Presiunile se extind şi asupra celorlalţi combustibili. După ce petrolul a depăşit 100 de dolari pe baril, benzina este cu 24% mai scumpă în UE decât în urmă cu un an, motorina cu 38%, iar combustibilul pentru aviaţie cu peste 100%.
Analiştii avertizează că inclusiv o iarnă cu temperaturi normale ar putea reduce puternic rezervele de gaze. Refacerea lor în 2027 prin importuri ar putea menţine piaţa gazelor naturale lichefiate sub presiune timp de mai multe luni.
Problema gazelor este deosebit de importantă pentru inflaţie. Un studiu al Băncii Italiei arată că, în timp ce şocurile petroliere tind să producă efecte inflaţioniste de scurtă durată, scumpirea gazelor generează efecte mai puternice şi mai persistente, care ajung inclusiv în inflaţia de bază urmărită atent de BCE.
„Atenţia mea este acum concentrată mai puţin asupra petrolului şi combustibililor şi tot mai mult asupra preţurilor gazelor şi electricităţii”, a declarat Peter Kazimir, membru al conducerii BCE.
Investitorii anticipează că Banca Centrală Europeană (BCE) ar putea fi nevoită să majoreze ratele dobânzilor de trei sau patru ori suplimentar, în cazul în care presiunile din sectorul energetic persistă.
Sectoarele considerate cele mai vulnerabile la aceste evoluții includ transportul aerian, industria chimică, industria auto și materialele de construcții.
Presiunile se manifestă și pe plan politic. În Germania, partidul Alternativa pentru Germania (AfD) a câștigat recent alegerile într-un land, promovând un program care solicită pace cu Moscova și reluarea contractelor pentru gaze naturale rusești la prețuri reduse.
În paralel, guvernul condus de cancelarului Friedrich Merz examinează măsuri costisitoare menite să reducă prețurile la combustibili.