Avertisment sumbru de la ONU: Lumea are 6 luni la dispoziție pentru a evita o criză alimentară istorică
La ora actuală, lumea ar avea doar 6 luni la dispoziție pentru a preveni o criză majoră alimentară, susține ONU. Datele arată că blocarea Strâmtorii Ormuz nu reprezintă o perturbare temporară, ci începutul unui șoc sistemic asupra prețurilor globale la alimente, informează Politico.
Criză alimentară în doar 6 luni
Închiderea strâmtorii ar putea declanșa o criză severă a prețurilor la alimente la nivel global în următoarele 6-12 luni, dacă guvernele lumii nu acționează rapid, a avertizat zilele trecute Agenția ONU pentru Alimentație și Agricultură.
„Începeți să gândiți serios despre cum să creștem capacitatea de absorbție a țărilor, cum să le sporim reziliența la acest blocaj, astfel încât să începem să minimizăm impacturile potențiale”, a precizat Maximo Torero, economist-șef al FAO, într-un podcast publicat zilele trecute.
Deciziile actuale ale agricultorilor și guvernelor privind utilizarea îngrășămintelor, importurile, finanțarea și selecția culturilor vor influența evoluția prețurilor la alimente, care ar putea crește semnificativ la sfârșitul acestui an sau la începutul lui 2027, conform surselor citate.
Blocarea strâmtorii Ormuz afectează deja lanțurile de aprovizionare alimentare. Indexul FAO al prețurilor alimentelor a înregistrat o creștere pentru a treia lună consecutiv în aprilie, ca urmare a costurilor ridicate ale energiei și a perturbărilor generate de conflictul din Orientul Mijlociu.
Șocul asupra economiei globale se va manifesta în mai multe etape, începând cu sectorul energetic. Creșterea prețurilor la energie conduce la majorări ale costurilor pentru îngrășăminte și semințe. Aceste costuri suplimentare vor determina scumpirea recoltelor, ceea ce va avea ca efect final creșterea prețurilor alimentelor la raft.
Dificultăți majore în toată lumea
Țările mai sărace din Asia, Africa și America Latină sunt cele mai vulnerabile în această situație, deoarece aceste piețe importă în mod tradițional îngrășăminte pe bază de azot din Orientul Mijlociu. În aceste regiuni, o parte semnificativă a populației se confruntă deja cu dificultăți în accesarea unei alimentații adecvate.
Aceste avertismente au fost emise în contextul prezentării de către Comisia Europeană a planului său de acțiune privind îngrășămintele. Documentele obținute de Politico relevă că răspunsul Uniunii Europene la criza iminentă se concentrează pe utilizarea crescută a bălegarului de vacă în producția de îngrășăminte.
În ciuda solicitărilor fermierilor, Comisia Europeană nu intenționează să elimine taxa de carbon la frontieră (CBAM) pentru îngrășămintele importate din țări cu politici climatice mai puțin stricte, nici să suspende tarifele și taxele suplimentare aplicate importurilor din Rusia și Belarus.
Planul Comisiei Europene, care urmează să fie prezentat oficial, vizează o strategie pe termen lung, bazată pe reciclarea unei cantități mai mari de bălegar și deșeuri agricole pentru producția de îngrășăminte.
Europa produce majoritatea îngrășămintelor utilizând gaze naturale importate. După închiderea strâmtorii Ormuz la sfârșitul lunii februarie, prețurile gazelor au crescut, ceea ce a dus la o creștere cu aproximativ 70% a prețurilor globale ale îngrășămintelor față de nivelurile înregistrate în 2024.
