BEC a respins protocolul constituirii Alianței Dreapta Unită din cauza lui Eugen Tomac! USR, PMP și Forța Dreptei atacă decizia la ÎCCJ
Biroul Electoral Central (BEC) a respins duminică, 17 martie, protocolul de constituire a Alianţei Dreapta Unită formată din USR, PMP şi Forţa Dreptei. Informația a fost dată de Cătălin Drulă. Totuși, preşedintele USR a anunţat că decizia BEC va fi atacată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) şi a invitat oamenii la evenimentul de duminică din Piaţa Universităţii de strângere de semnături pentru candidaturile la alegerile europarlamentare şi locale din 9 iunie.
BEC a respins protocolul constituirii Alianței Dreapta Unită din cauza lui Eugen Tomac! USR, PMP și Forța Dreptei atacă decizia la ÎCCJ
„Respingerea protocolului Alianţei Dreapta Unită, la solicitarea PSD, este un act de agresiune politică venit din partea lui Iohannis, Ciolacu şi Ciucă, care arată întregii ţări unde am ajuns cu starea democraţiei. Dar le promit lor că nu ne vor opri! Milioane de români susţin o alternativă onestă la actuala putere.
Noi avem soluţiile corecte pentru a moderniza România şi nu nu vom împiedica de scamatoriile instituţiilor pe care le controlează. În ciuda pretextului folosit de BEC, Eugen Tomac este liderul legitim al PMP, ales încă din 2022, cu un Congres validat de Tribunalul Bucureşti.4
Pe 2 februarie 2024, acelaşi Tribunal Bucureşti a dispus biroului partidelor politice să înregistreze rezultatul ultimului congres PMP. O decizie executorie, care nu este pusă în aplicare”, a scris Cătălin Drulă, duminică pe Facebook.
El a adăugat că „decizia de astăzi luată la solicitarea PSD nu are nicio legătură cu legile şi regulile dintr-un stat democratic”. Liderul USR a adăugat că va fi contestată la ÎCCJ hotărârea BEC de respingere a protocolului Alianţei Dreapta Unită.
„Este doar o încercare de a ne împiedica să participăm în alegeri sub Alianţa Dreapta Unită, o încercare disperată a marionetelor lui Iohannis, care ştiu că li se apropie sfârşitul politic. Ce fac acum este un act de laşitate şi de dispreţ faţă de voinţa românilor, care arată că partidul unic PSD-PNL este dispus să calce democraţia în picioare pentru a-şi păstra puterea. Statului mafiot patronat de Klaus Iohannis îi este frică de Dreapta Unită şi încearcă că ne scoată de pe buletinul de vot ca Alianţă, la fel cum a încercat Dragnea cu USR în 2019.
Vom contesta această decizie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Ne vom lupta pentru drepturile noastre şi pentru viitorul pe care îl merită această ţară. Vă chem alături de noi, astăzi, în Piaţa Universităţii, începând cu ora 16:00. Pornim strângerea de semnături pentru candidaturile din 9 iunie. Misiunea noastră este o Românie fără corupţie, fără abuzuri şi fără frică. România Modernă este mai puternică ca niciodată”, a continuat Drulă.
Anunțul Biroului Executiv Central
„Ca urmare a analizării protocolului de constituire a Alianţei electorale dintre Partidul Uniunea Salvaţi România (USR), Partidul Mişcarea Populară (PMP) şi Partidul Forţa Dreptei cu denumirea ‘Alianţa DREAPTA UNITĂ USR – PMP – FORŢA DREPTEI’, formulată de Partidul Uniunea Salvaţi România (USR), reprezentat prin Cătălin Drulă, de Partidul Mişcarea Populară (PMP), reprezentat prin Eugen Tomac şi Ionuţ Simionca, respectiv de Partidul Forţa Dreptei, reprezentat prin Ludovic Orban, (…) ţinând cont de documentele depuse de către USR în susţinerea protocolului de alianţă, respectiv de PSD în sensul respingerii protocolului de alianţă, precum şi de opiniile exprimate în cadrul dezbaterilor de membrii Biroului Electoral Central în şedinţa din data de 17 martie, BEC va respinge protocolul de constituire a Alianţei electorale dintre Partidul Uniunea Salvaţi România, Partidul Mişcarea Populară şi Partidul Forţa Dreptei”, se precizează în decizia Biroului Electoral Centrale pentru alegerile din 9 iunie.
Conform sursei citate, s-au avut în vedere „punctele exprimate de cei care au promovat respingerea protocolului alianţei”, BEC menţionând în decizie că „la poziţia nr. 62 din Registrul partidelor politice, preşedinte al Partidului Mişcarea Populară este Cristian Diaconescu, acesta fiind cel în drept să reprezinte PMP”.
„Luând în considerare că, din partea Partidului Mişcarea Populară, protocolul de constituire a alianţei electorale a fost semnat de Eugen Tomac şi Ionuţ Simionca, Biroul Electoral Central ia act de faptul că nici Eugen Tomac şi nici Ionuţ Simionca nu apar înscrişi în Registrul partidelor politice ca preşedinte al PMP”, se mai explică în decizia BEC.
Decizia BEC, considerată abuzivă
USR, PMP şi Forţa Dreptei consideră abuzivă, anticonstituţională şi antidemocratică decizia de duminică a Biroului Electoral Central de a respinge înregistrarea alianţei electorale Dreapta Unită, arată comunicatul de presă al partidului Forţa Dreptei.
„Este un demers bazat eminamente pe umorile politice ale PSD, menit să împiedice cele trei partide să participe la alegerile din 9 iunie ca o alianţă puternică de dreapta, o alternativă reală la actuala putere. Majoritatea politică din Biroul Electoral Central a ignorat cu desăvârşire toate argumentele legale invocate, orbită de obsesia de a bloca ilegitim, prin orice mijloace, partidele politice de Opoziţie în procesul electoral.
Acest lucru dovedeşte justeţea cauzei pe care o apără partidele din alianţa Dreapta Unită şi faptul că formaţiunile care controlează majoritatea în BEC se tem de perspectiva susţinerii pe care ar putea-o obţine USR, PMP şi Forţa Dreptei, prin vot, în alegeri”, mai arată sursa citată.
Anunțul PMP după decizia Biroului Electoral Central
PMP a venit duminică cu o reacție după decizia BEC.
„Iată dovada minciunii PSD. Atacul la adresa PMP, abuziv și scandalos! La alegerile din 2020, PSD s-a aflat în aceeași situație ca PMP și totuși a putut avea membru în BEC și participa la alegeri.
Listele de candidați PSD la alegerile parlamentare din 2020 nu au fost semnate de Dăncilă, ci de președintele ales al PSD, Ciolacu. Congresul PSD a fost organizat în august, iar schimbarea în registru s-a făcut în decembrie.De aceea argumentul absurd folosit de PSD împotriva PMP este nul, bazat pe o decizie pur politică. Un înscris într-un registru nu poate anula decizia suverană a unui congres, validată de Tribunalul București.
PMP de doi ani de zile are o conducere legal aleasă și respectă cu strictețe legislația specială a partidelor politice. Pe 2 februarie 2024, Tribunalul București a dispus biroului partidelor politice să înregistreze rezultatul ultimului congres PMP și deși decizia este executorie, aceasta nu a fost pusă în aplicare.
Tot PSD a decis prin OUG de comasare a alegerilor restrângerea dreptului de a avea membri în secțiile de vot la alegerile europarlamentare, deși PMP este partid politic cu doi deputați aleși în Parlamentul European. Acest atac al PSD la adresa opoziției este semnalul clar că le este frică. Altfel cum se explică faptul că e bun la PSD, pentru PMP este ilegal?”, a anunțat PMP într-o postare pe Facebook.
Măsursa urmează să fie contestată la ÎCCJ
Decizia BEC va fi contestată de USR, PMP şi Forţa Dreptei la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, având ca suport jurisprudenţa consolidată a ÎCCJ în materie electorală şi, în mod special, precedente referitoare la înregistrarea alianţelor electorale pentru alegerile europarlamentare.
„Evidenţiem cu precădere cazul alegerilor europarlamentare din anul 2019, când ÎCCJ a dispus înregistrarea alianţei USR-PLUS, în pofida faptului că semnatarii celor două partide nu erau încă înregistraţi ca preşedinţi de partid în Registrul Partidelor Politice.
Decizia ÎCCJ a avut în vedere prevederile legale potrivit cărora alianţele electorale nu reclamă perfectarea lor de către preşedinţii partidelor, ci de către «organul competent/conducerile executive» care pot împuternici anumite persoane pentru a încheia protocolului de constituire a alianţelor.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a subliniat în 2019, în contextul validării alianţei electorale, imperativul respectării dreptului de asociere şi dreptului de a participa la alegeri, drepturi consfinţite de art. 38 şi art. 40 din Constituţia României, de art. 11 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi de art. 3 din Protocolul adiţional la aceasta”, mai spune sursa menţionată.
Cu aceeaşi ocazie, ÎCCJ a atribuit valoare de autoritate de lucru judecat provizorie deciziei Tribunalului Bucureşti referitoare la înregistrarea noilor conduceri de partid în Registrul Partidelor Politice şi pe această bază a dispus înregistrarea alianţei electorale.
„Astfel, această decizie se translatează în mod identic situaţiei Partidului Mişcarea Populară, în cazul căruia Tribunalul Bucureşti a dispus, în data de 2 februarie 2024, înregistrarea în Registrul Partidelor Politice a Congresului partidului din 25 martie 2023, potrivit căruia Eugen Tomac este preşedintele de drept al partidului”, conchide sursa amintită.
