Ajuns la 58 de ani, unul dintre cei mai populari fotbaliști din toate timpurile, Miodrag Belodedici, își păstrează silueta, zâmbetul, dar și stilul care l-a consacrat, atât pe teren și în afara lui. Simplu, natural, fără fițe. Paparazzi Mediaflux l-au fotografiat când, după ce a făcut piața, Belodedici a ieșit la ”una-mică” în cartier: s-a oprit să-și salute un tovaraș și-a rămas și la un șpriț ”pe întuneric” cu el!
Belo a cumpărat de la piața Floreasca roșii – și probabil brânză, dar nu se vede exact în pungă și, înainte să plece spre casă, a trecut să-și salute un amic.

Paparazzi noștri l-au remarcat imediat pe fostul mare internațional, deși se afla în semi-întuneric, la un mic punct de livrare al unui bisto din spatele Pieței Floreasca.
Statea de vorbă relaxat cu un prieten – cel mai probabil proprietarul locului, căci la final au plecat împreună și omul a încuiat.
Se afla, așadar, la final de program – sau la începutul unei pauze, astfel că a putut să petreacă timp cu fostul fotbalist, să-i servească o gustare rapidă, și, desigur, un șpriț rece într-o zi caldă de vară. Au povestit, s-au amuzat, au băut paharele și au plecat, despărțindu-se însă la ieșire.
Cumva, Belo, nu se dezminte. A avut drum prin piață și-a trecut să-și vadă și un vechi prieten, chiar daca asta a însemnat să bea un pahar undeva înghesuit și pe înturecic. Căci fotbalistul n-a avut niciodată fițe. Stă mărturie întreaga lui viață de sportiv și de om.
Pe 20 mai 1964, venea pe lume în satul Socol sau SOKOLOVAC – în limba sârbă inseamnă Vânător de vulturi, pe clisura Dunării, la confluența cu râul Nera, cel care avea să scrie istorie în fotbalul românesc și european: Miodrag Belodedici. Părinții săi se ocupau cu cojocăria și cu agricultura.
Era singurul băiat dintre cei trei copii și de mic a mers la muncă, la câmp. Era firav, blajin, cu o față ce exprima corectitudine și sinceritate și nu ieșea cu nimic în evidență. Dar când termina munca, fugea la fotbal cu băieții din sat.
N-a beneficiat nici de educație și nici de vreo formă organizată în învățarea fotbalului. Dimpotrivă, mai toți îl descurajau, nevăzând și neînțelegând perspectiva.
Până la vârsta de 15 ani aliații săi au fost talentul, pasiunea și munca. Mai era și televiziunea iugoslavă care transmitea meciurile marii echipe Steaua roșie Belgrad. De aceasta, micul Mile avea să se îndrăgostească iremediabil.
Abia la vârsta de 16 ani, Belodedici a făcut pasul spre fotbalul organizat din cel mai apropiat oraș: Moldova Nouă. La această echipă avea să debuteze în Divizia B, într-un meci contra celor de la UTA.
Din acel moment cariera tânărului avea să urmeze un curs ascendent.
Antrenorul său, pe nume Olimp Mateescu l-a recomandat lui Florin Halagian care conducea FC Argeș dar și antrenorului echipei naționale de juniori, fostul mare portar al CCA-ului, Costică Toma.
Soarta a făcut ca Belo să nu ajungă la Pitești colegul lui Dobrin dar a fost cooptat la echipa națională de juniori, numită la acea vreme Luceafărul București. Acolo avea să devină coleg cu Hagi, Balint și alți viitori mari jucători.
Avea o viață sportivă exemplară, muncea deseori după program și fără supravegerea antrenorului.
Campion al României fiind dar și component al echipei naționale, Miodrag Belodedici a locuit ani de zile sub tribuna stadionului Ghencea.
Oripilat de restricțiile și ororile comuniste dar și datorită dragostei fotbalistice dintâi, Steaua Roșie Belgrad, la finele anului 1988, Belodedici decide să părăsească definitiv România.
A fugit din țară, decizie care a dus la condamnarea sa la 10 ani de închisoare în calitate de ofițer al Armatei române.
Ajutat de un bun prieten a reușit să ajungă în Belgrad și să-și ofere serviciile celor de la Steaua roșie. Acolo, deși jucase în echipa României și câștigase Cupa campionilor, fostul mare fotbalist jugoslav, Dragan Geaici, directorul sportiv al belgrădenilor l-a pus să dea probe de joc.
Belo le-a trecut fără probleme devenind astfel coechipier cu fotbaliști care au scris istorie în fotbalul european și mondial. Stojanovici, Mihailovici, Jugovic, Prosinecki, Pancev, Savicevici, Najdovski sunt doar câteva nume.
1991 i-a adus o Cupa campionilor în finala contra celor de la Olimpigue Marseille. Era cel de-al doilea trofeu european. A urmat și câștigarea Cupei Intercontinentale.
Odată cu căderea Cortinei de fier, Mile, împreună cu mulți colegi au pleacat în occident în căutarea unei vieți mai bune. A ajuns astfel în Spania și evoluează la Valencia, Valladolid și Villareal. În anul 1996, la vârsta de 32 de ani, s-a transferat în Mexic la formația Atlante.
La 34 de ani revine la Steaua București și câștigă încă un campionat, în anul 2001.
Avea 37 de ani și și-a încheiat cariera fantastică.
Cu 9 campionate, 4 cupe, 2 Cupe ale Campionilor europeni, o Supercupă a Europei, o Cupă Intercontinentală și cu participarea la CM de fotbal din SUA 1994, Miodrag Belodedici este cel mai performant fotbalist român din istorie. Iubit, respectat și admirat de milioane de fani el a devenit un ambasador al fotbalului românesc. Un star român și sârb al fotbalul mondial.