Studiile scot la iveală faptul că bolile infecțioase apar și sunt alimentate de schimbările climatice. Activitatea oamenilor a tranformat planeta într-un loc mai călduros, mai contaminat și mai ostil, iar consecințele asupra sănătății sunt tot mai evidente.
Potrivit informațiilor furnizate de AFP și citate de Agerpres, studii recente au scos la iveală complicațiile provocate de schimbările climatice cauzate de om, care conduc la răspândirea bolilor și la apariția unor noi modalități de transmitere.
Această situație este mai ales întâlnită în cazul speciilor de vectori, cum ar fi țânțarii, care prosperă într-un mediu mai umed și cu temperaturi mai ridicate, precum și în cazul animalelor purtătoare de boli, care se apropie de oameni odată cu diminuarea habitatului lor.
Un studiu recent publicat în revista științifică Nature subliniază că scăderea biodiversității joacă un rol crucial în extinderea bolilor.
Cercetătorii au analizat aproape 3.000 de seturi de date pentru a înțelege cum influențează biodiversitatea redusă, schimbările climatice, poluarea, distrugerea sau modificarea habitatelor și introducerea de noi specii dezvoltarea bolilor infecțioase la oameni, animale și plante.
Potrivit acestor cercetări, degradarea biodiversității este principalul factor, urmată de schimbările climatice și de introducerea de noi specii.
Jason Rohr, unul dintre autorii studiului și profesor de biologie la Universitatea Notre Dame din Indiana, a subliniat că paraziții tind să afecteze speciile prezente în număr mare, având astfel mai multe gazde potențiale. Speciile cu populații mai mari sunt, de asemenea, mai susceptibile să fie afectate de paraziți, deoarece se concentrează mai mult pe reproducere și creștere decât pe apărare.
Pe de altă parte, speciile mai rare și mai rezistente sunt mai vulnerabile la scăderea biodiversității, ceea ce duce la o creștere a proporției de specii abundente sensibile la paraziți.
Concluzia este că o biodiversitate mai mică și o creștere a populațiilor de paraziți sau vectori pot conduce la o creștere a numărului de boli.
Există o legătură strânsă între condițiile climatice și răspândirea bolilor infecțioase, iar utilizarea modelelor climatice ar putea juca un rol crucial în anticiparea epidemiilor.
Deși temperaturile locale și previziunile privind precipitațiile sunt deja utilizate pentru a prognoza creșterea cazurilor de febră dengue, aceste informații sunt limitate la termen scurt și nu întotdeauna fiabile.
Astfel, indicele bazinului Oceanului Indian (IOBW), care evaluează media anomaliilor de temperatură la suprafața apei, reprezintă o alternativă promițătoare.
Un studiu recent publicat în revista Science subliniază o strânsă corelație între fluctuațiile IOBW și epidemiile de febră dengue atât în emisfera sudică, cât și în cea nordică. Cu toate acestea, deoarece studiul a fost retrospectiv, capacitatea predictivă a IOBW nu a fost încă demonstrată în mod concludent, dar monitorizarea acestui indice ar putea furniza autorităților din numeroase țări informații esențiale pentru a fi mai bine pregătite.
În esență, însă, lupta împotriva bolilor infecțioase implică și lupta împotriva schimbărilor climatice, a concluzionat Jason Rohr.