CAB amână contestația lui Călin Georgescu privind anularea alegerilor și respinge cererea APALP de sesizare a CCR privind desecretizarea documentelor

Curtea de Apel București (CAB) a amânat joi, 19 decembrie, pentru data de luni, 23 decembrie, cererea fostul candidat independent la prezidențiale, Călin Georgescu, în procesul în care sunt analizate contestațiile pe care le-a depus privind anularea alegerilor prezidențiale. Totuși, joi, CAB a respins cererea APALP de sesizare a CCR privind desecretizarea documentelor din ședința CSAT.

Călin Georgescu a fost din nou joi în fața instanței, în dosarul privind anularea alegerilor, la Curtea de Apel București, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a declinat judecarea dosarului.

Joi a avut loc primul termen în dosarul lui Călin Georgescu. Înalta Curte de Casație și Justiției a declinat soluționarea contestațiilor depuse către magistrații de la Curtea de Apel București, iar astăzi Georgescu s-a prezentat în fața judecătorilor. Procesul a fost amânat pentru 23 decembrie ora 9:00.

Curtea de Apel Bucureşti a respins cererea APALP de sesizare a Curtii Constitutionale în cazul desecretizării unor documente care-l vizau pe Călin Georgescu

Curtea de Apel Bucureşti a respins ca inadmisibilă cererea Asociaţiei pentru Apărarea Libertăţilor Publice (APALP) de sesizare a Curtii Constitutionale cu privire la exceptiile de neconstitutionalitate în cazul desecretizării unor documente care-l vizau pe fostul candidat la Preşedinţia României Călin Georgescu.

APALP a dat în judecată Administraţia Prezidenţială, SRI, SIE, STS şi DGIPI-MAI. Acţiunea a fost înregistrată vineri, 6 decembrie, la CAB, în ziua în care Curtea Constituţională a decis anularea alegerilor prezidenţiale şi reluarea întregului proces electoral. Dintr-o „eroare materială”, pe site-ul CAB apăruse iniţial şi numele lui Călin Georgescu, în calitate de reclamant.

„Respinge ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu privire la excepţiile de neconstitutionalitate, formulata de reclamantă (n. red – Asociaţia pentru Apărarea Libertăţilor Publice). Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Administraţia Prezidenţială şi, în consecinţă, respinge cererea formulată şi modificată a reclamantei, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fară calitate procesuală”, se arată în soluţia pe scurt a instanţei.

Totodată, Curtea de Apel Bucureşti a respins excepţiile lipsei calităţii de reprezentant a reclamantei, capacităţii de folosinţă a reclamantei, calităţii procesuale active a reclamantei, nulităţii cererii de chemare în judecată şi inadmisibilităţii acţiunii pentru lipsa plângerii prealabile, ca neîntemeiate.

„Admite excepţia inadmisibilităţii cererii formulată şi modificată a reclamantei şi pe cale de consecinţă respinge cererea ca inadmisibil”,mai menţionează magistraţii CAB.

Potrivit sursei citate, decizia Curţii de Apel poate fi atacată cu recurs în 48 ore de la pronunţare, în ceea ce priveşte cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, potrivit art. 29 alin. 5 din Legea nr. 47/1992 şi cu recurs în termen de cinci zile în ceea ce priveşte excepţiile invocate şi soluţionate.

Iniţial, pe site-ul CAB apăruse ca reclamant, dintr-o „eroare materială”, şi numele lui Călin Georgescu, însă ulterior, reprezentanţii instituţiei au corectat greşeala, care e posibil să fi apărut întrucât numele preşedintelui APALP, asociaţia reclamantă, este Cătălin Georgescu. Într-un comunicat de presă, acesta preciza că „nu există nicio legătură de rudenie sau de altă natură cu vreunul dintre candidaţii la funcţia de Preşedinte al României” şi că procesul la CAB a fost deschis înainte de decizia CCR de anulare a alegerilor prezidenţiale.

APALP cerea suspendarea executării actului administrativ

În procesul deschis la Curtea de Apel Bucureşti de APALP, reclamantul cerea suspendarea executării actului administrativ, pârâţii din dosar fiind: Administraţia Prezidenţială, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă (D.G.I.P.I.) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.

În  6 decembrie, Curtea Constituţională a analizat aspectele referitoare la corectitudinea şi legalitatea procesului electoral cu privire la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024, aduse la cunoştinţă publică în 4 decembrie 2024 prin declasificarea conţinutului ”Notelor de informare” ale Ministerului Afacerilor Interne – Direcţia Generală de Protecţie Internă, ale Serviciului de Informaţii Externe, ale Serviciului Român de Informaţii şi ale Serviciului de Telecomunicaţii Speciale.

În motivarea deciziei de anulare a alegerilor, Curtea Constituţională a României a arătat că a constatat că procesul electoral privind alegerea preşedintelui României a fost viciat pe toată durata desfăşurării lui şi în toate etapele de multiple neregularităţi şi încălcări ale legislaţiei electorale.

”Principalele aspecte imputate procesului electoral privind alegerea Preşedintelui României din anul 2024 sunt cele privind manipularea votului alegătorilor şi distorsionarea egalităţii de şanse a competitorilor electorali, prin utilizarea netransparentă şi cu încălcarea legislaţiei electorale a tehnologiilor digitale şi a inteligenţei artificiale în desfăşurarea campaniei electorale, precum şi prin finanţarea din surse nedeclarate a campaniei electorale, inclusiv online”, a subliniat CCR.

Curtea Constituţională a adaugat că a luat act de conţinutul documentelor prezentate în şedinţa CSAT şi desecretizate.

Preşedintele Klaus Iohannis a fost de acord cu declasificarea, potrivit legii, la solicitarea instituţiilor emitente, a informaţiilor prezentate de SRI, SIE şi MAI, în şedinţa CSAT.

SRI arată în document că au fost obţinute date care au relevat o campanie de promovare agresivă, derulată cu eludarea legislaţiei naţionale în domeniul electoral, dar şi exploatarea algoritmilor unor platforme de social media pentru creşterea în ritm accelerat a popularităţii lui Călin Georgescu.

SIE arată că România este o ţintă pentru acţiuni hibride ruse, inclusiv atacuri cibernetice şi scurgeri de informaţii şi sabotaje.

Călin Georgescu, la Curtea de Apel București, în dosarul privind anularea alegerilor

Georgescu îşi anunţase decizia de a contesta la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie decizia BEC de reluare a alegerilor prezidenţiale chiar din 6 decembrie, hotărârea CCR a venit chiar în timp ce românii din diaspora votau.

Fostul candidat independent, Călin Georgescu, a anunțat că procesul de la CAB în care sunt analizate contestațiile pe care le-a depus privind anularea alegerilor prezidențiale a fost amânat pentru data de 23 decembrie.

„Așteptăm să fie o decizie justă, justiția să-și facă treaba. Am convingerea că sunt profesioniști și vor lua o decizie justă. Sntem aici pentru a restaura ordinea constituțională. Am convingerea că există procurori și magistrați care știu meserie (…) Sunt deja candidat și discutăm de turul 2, refacerea turului 2”, a declarat Georgescu la ieșirea de la Curtea de Apel București.

Decizia BEC a fost luată după ce CCR a anulat alegerilor prezidențiale, pe baza rapoartelor desecretizate ale serviciilor de informatii.

Printre cei daţi în judecată de Călin Georgescu se numără BEC, Guvernul României, Curtea Constituţională, preşedintele Klaus Iohannis, Ministerul Apărării Naţionale ş.a. Iată lista părţilor implicate în dosar, potrivit portalului justiţiei:

BIROUL ELECTORAL CENTRAL – Intimat

COALIŢIA PENTRU APĂRAREA STATULUI DE DREPT – Contestator

GEORGESCU CĂLIN – Contestator

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE – Intimat

STATUL MAJOR AL APĂRĂRII ŞI ŞEFUL STATULUI MAJOR AL APĂRĂRII – Intimat

GUVERNUL ROMÂNIEI PRIN PRIM-MINISTRU – Intimat

PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE – Intimat

CURTEA CONSTTUŢIONALĂ A ROMÂNIEI – Intimat

SERVICIUL ROMÂN DE INFORMAŢII – Intimat

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI-KLAUS IOHANNIS – Intimat

LASCONI ELENA-VALERICA – Intimat

Ghica Ionuţ Adrian – Petent

Kovacs Denes – Petent

LASCONI ELENA-VALERICA – Intimat.

ÎCCJ a repins, luni, 16 decembrie, excepţia necompetenţei generale a instanţelor judecătoreşti invocată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi intimaţii Serviciul Român de Informaţii şi Statul Major al Apărării prin Şeful Statului Major al Apărării, ca nefondată.

Instanța a admis excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Prin urmare, cauza a fost declinată către Curtea de Apel Bucureşti.