Cadrele medicale cedează după reformele lui Bolojan. 40% ar pleca din țară, 33% preferă rețele private
Un sondaj recent arată că multe din cadrele medicale cedează după reformele lui Bolojan. Majoritatea se simt frustrate, dezamăgite și iau în calcul să părăsească țara sau să meargă în sistemul privat de sănătate.
Reformele în sănătate
În ultimele luni, sistemul public de sănătate din România a traversat schimbări majore, cu un impact direct asupra carierei și satisfacției cadrelor medicale. Bugetul CNAS, stabilit la 77 de miliarde de lei, s-a dovedit insuficient pentru acoperirea serviciilor și cheltuielilor necesare, iar o serie de măsuri restrictive au afectat echilibrul profesional al personalului medical.
Printre acestea se numără:
- plafonarea sporurilor pentru condiții de muncă periculoase sau vătămătoare la maximum 300 lei brut pe lună, în scădere față de nivelul anterior;
- reducerea concediilor suplimentare pentru condiții periculoase sau vătămătoare la 3-5 zile anual, de la un maximum anterior de 10 zile;
- interdicția medicilor de a lucra la privat în timpul programului de la stat, cu riscul de pierdere a contractului de muncă în cazul nerespectării acestei reguli;
- salariile medicilor rezidenți angajați în spitale private nu mai sunt achitate de stat, ci de către angajatorul privat.
Cadrele medicale cedează
Sondajul realizat de MEDIjobs, platformă de recrutare dedicată sectorului medical din România, arată efectele negative resimțite de profesioniștii din sănătate în urma unor măsuri restrictive din sănătate.
Întrebați cum evaluează impactul acestor schimbări, 83,7% dintre respondenți au descris situația drept „dezamăgitoare” sau „frustrantă”, invocând nesiguranța legată de carieră, creșterea volumului de muncă și lipsa unor compensații corespunzătoare.
Mulți medici și asistenți percep că efortul depus nu mai este recunoscut și recompensat adecvat, iar asta generează temeri privind stagnarea carierei și lipsa unor perspective clare de evoluție. Pentru unii, dezamăgirea se traduce în dorința de a căuta soluții în afara țării, unde condițiile de lucru sunt considerate mai predictibile și mai bine remunerate. Doar 14% dintre respondenți declară că nu au observat modificări semnificative, în timp ce 2,3% au menționat că observă unele îmbunătățiri.
În ceea ce privește motivația de a mai lucra în sistemul public de sănătate, 53,6% dintre cadrele medicale care au participat la sondaj au acordat note între 1 și 3, cea mai mare pondere din acest procent având-o chiar nota 1. Doar 7,8% dintre respondenți au evaluat cu note între 8 și 10 motivația de a continua să lucreze în sistemul public, iar procentul celor care au oferit nota maximă (10) este de doar 2,3%. Acest contrast evidențiază o ruptură tot mai mare între așteptările cadrelor medicale și realitatea din spitalele publice.
40% ar pleca din țară, 33% preferă rețele private
Întrebați în ce tip de sistem consideră că își pot desfășura activitatea profesională la un nivel satisfăcător, 40,6% dintre cadrele medicale au menționat că iau în calcul să profeseze în străinătate, iar 33,6% că preferă să lucreze în sistemul privat de sănătate.
Doar 11,7% mai indică sistemul public ca fiind potrivit pentru activitatea lor profesională, în timp ce 14,1% preferă o combinație între sistemul public și cel privat.
Aceste rezultate indică o preferință ridicată pentru profesarea în afara țării, semn că România riscă să piardă în continuare specialiști bine pregătiți. În același timp, sistemul public de sănătate, care oricum se confruntă cu un deficit cronic de personal, riscă să rămână tot mai descoperit, ceea ce ar putea amplifica presiunea pe cadrele medicale rămase, scrie Economedia.
Răspunsurile participanților la sondaj s-au împărțit astfel:
- 57% dintre respondenți au raportat scăderea moralului în echipă;
- 50% au raportat diminuarea veniturilor și creșterea volumului de muncă;
- 32,8% spun că au mai puțin timp pentru pacienți;
- 13,3% au remarcat mai multe concedieri sau demisii.
Aceste schimbări nu afectează doar personalul, ci și pacienții, care riscă să resimtă timpi de așteptare mai mari, interacțiuni grăbite și o calitate inegală a serviciilor. Pe termen lung, lipsa măsurilor de sprijin și retenție a cadrelor medicale poate duce la fragilizarea sistemului medical, deja suprasolicitat.
La sondaj au răspuns într-un procent mai mare medicii specialiști/primari (40,3%), urmați de asistenți medicali (37,2%), medici rezidenți (10,1%), farmaciști (7,8%), personal auxiliar (3,9%) și asistenți de farmacie (0,8%).
