Un nou studiu arată cum căldura extremă afectează mai mult tinerii, și nu persoanele în vârstă, așa cum se presupunea până acum. Pe măsură ce planeta se încălzește, 75% dintre decesele cauzate de temperaturile mari au loc în rândul persoanelor sub 35 de ani.
Multe studii recente presupun că persoanele în vârstă sunt expuse unui risc deosebit de a muri din cauza căldurii extreme pe măsură ce planeta se încălzește.
Un nou studiu privind mortalitatea în Mexic dă peste cap această ipoteză: acesta arată că 75% din decesele cauzate de căldură au loc în rândul persoanelor sub 35 de ani – un procent mare dintre acestea având vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, adică exact grupul la care ne-am putea aștepta să fie cel mai rezistent la căldură.
„Este o surpriză. Acestea sunt persoanele cele mai robuste din punct de vedere fiziologic din populație. Mi-ar plăcea să știu de ce este așa”, a declarat coautorul studiului, Jeffrey Shrader, de la Centrul pentru Economie și Politici de Mediu, afiliat Școlii de Climatologie a Universității Columbia.
Cercetarea apare săptămâna aceasta în revista Science Advances, conform Eurekalert.
Cercetătorii au ales Mexicul pentru studiu deoarece acesta colectează date geografice foarte granulare atât cu privire la mortalitate, cât și la temperaturile zilnice. Cercetătorii au ajuns la concluziile lor prin corelarea excesului de mortalitate – adică numărul de decese peste sau sub medie – cu temperaturile de pe așa-numita scară a bulbului umed, care măsoară efectele amplificate ale căldurii atunci când sunt combinate cu umiditatea.
Analiza a constatat că, între 1998 și 2019, țara a suferit aproximativ 3 300 de decese legate de căldură pe an. Dintre acestea, aproape o treime au avut loc la persoane cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani – o cifră mult disproporționată față de numărul persoanelor din această categorie de vârstă.
De asemenea, foarte vulnerabili: copiii sub 5 ani, în special sugarii. În mod surprinzător, persoanele cu vârste cuprinse între 50 și 70 de ani au suferit cel mai mic număr de decese cauzate de căldură.
”Pe baza acestor date, preconizăm că, pe măsură ce clima se încălzește, decesele cauzate de căldură vor crește, iar tinerii vor suferi cel mai mult”, a declarat coautorul principal al studiului, R. Daniel Bressler, candidat la doctorat în cadrul programului Columbia pentru dezvoltare durabilă.
Cercetătorii spun că mai mulți factori pot fi la mijloc. Adulții tineri sunt mai susceptibili de a lucra în aer liber, inclusiv în agricultură și construcții, fiind astfel mai expuși deshidratării și loviturilor de căldură. Același lucru este valabil și pentru fabricarea în interior, în spații care nu au aer condiționat.
„Aceștia sunt oamenii mai tineri, mai jos pe totem, care probabil fac cea mai mare parte din munca grea, cu aranjamente de lucru inflexibile”, a declarat Shrader.
De asemenea, cercetătorii subliniază că este mai probabil ca adulții tineri să participe la sporturi extenuante în aer liber. O analiză separată efectuată anterior de cercetătorii mexicani a arătat că certificatele de deces ale bărbaților în vârstă de muncă erau mai susceptibile de a menționa vremea extremă drept cauză decât cele ale altor grupuri.
Vulnerabilitatea sugarilor și a copiilor mici a fost mai puțin surprinzătoare. Este deja cunoscut faptul că organismul lor absoarbe rapid căldura, iar capacitatea lor de a transpira și, prin urmare, de a se răcori, nu este pe deplin dezvoltată.
De asemenea, sistemele lor imunitare sunt încă în curs de dezvoltare, ceea ce îi poate face pradă afecțiunilor care devin mai frecvente odată cu căldura umedă, inclusiv bolile transmise prin vectori și bolile diareice.
În ciuda întregii atenții acordate pericolelor încălzirii globale, cercetări ample au arătat că frigul, și nu căldura, este în prezent cauza principală a mortalității legate de temperatură, inclusiv în Mexic. Cu toate acestea, proporția deceselor cauzate de căldură a crescut cel puțin din anul 2000, iar această tendință este de așteptat să continue.
Studiul a fost condus de Andrew Wilson de la Universitatea Stanford. Printre coautori se numără Cascade Tuholske de la Montana State University; Colin Raymond de la University of California, Los Angeles; Patrick Kinney de la Boston University, Teresa Cavazos de la Centro de Investigación Científica y de Educación Superior de Ensenada, Baja California; și Catherine Ivanovich, Radley Horton și Adam Sobel de la Columbia Climate School.