Cât o să ne coste amânarea Visa Waiver. Cum rămâne România în urmă față de vecinii din regiune
Cât o să ne coste amânarea Visa Waiver. Departamentul pentru Securitate Internă (Homeland Security – DHS) al SUA și Departamentul american de Stat au decis pe 2 mai să „revoce” România din programul Visa Waiver, după ce, în ianuarie, administrația pe final de mandat a fostului președinte, Joe Biden, anunțase admiterea România în program.
La momentul respectiv, Casa Albă confirma faptul că țara noastră a îndeplinit cerințele stricte de securitate, inclusiv încheierea de parteneriate cu autoritățile de aplicare a legii din SUA pentru schimbul de informații privind terorismul și infracțiunile grave., scrie Ziare.com
Cât o să ne coste amânarea Visa Waiver. Mai săraci și mai vulnerabili
Cu toate că voci din partea economiștilor și analiștilor reclamă momentul nepotrivit în care s-a aflat România, dar și SUA, din punct de vedere politic în momentul accederii la acest program, țara noastră practic aflându-se la mijlocul unui tumult intern pe plan american cu privire la abandonul majorității schimbărilor începute la Casa Albă de fostul președinte, Joe Biden, mișcarea suveranistă din țara noastră s-a poziționat ferm împotriva renunțării României la vize.
Însă izolarea de partenerii strategici nu face decât să ne facă mai vulnerabili și mai săraci, pe termen lung. Efectele nocive ale acestei amânări pe termen nedefinit nu ne costă doar politic și în ceea ce privește călătoriile libere ale turiștilor, ci și economic, România adâncind decalajul regional dintre noi și statele vecine care se bucură deja de mai mulți ani de astfel de privilegii.
Cum a motivat DHS amânarea intrării României în Visa Waiver și opiniile analiștilor
Comunicatul emis de Ministerul Afacerilor Externe al României săptămâna trecută redă practic mesajul omologilor din SUA.
„În ciuda problemelor de securitate, administrația Biden a desemnat România să facă parte oficial din Programul Visa Waiver (VWP), pe 9 ianuarie 2025. Pe 25 martie 2025, DHS a suspendat implentarea programului Visa Waiver, pentru a evalua situația României.
Această evaluare s-a încheiat și, ca urmare a concentrării actualei administrații pe securitatea frontierelor și politica de imigrație, DHS a decis revocarea României din program, pentru a proteja integritatea VWP și a asigura securitatea frontierelor.
România va fi reconsiderată pentru a fi reinclusă în VWP în viitor, dacă va îndepini criteriile de eligibilitate”, se arată în comunicatul Departamentului pentru Securitate Internă al SUA.
„România a luat la cunoștință cu regret că Departamentul de Securitate Națională al Statelor Unite a luat decizia de a reconsidera includerea României în programul Visa Waiver”, au menționat reprezentanții Ministerului de Externe. Guvernul României a anunțat, vineri seară, că va continua dialogul diplomatic cu SUA la cel mai înalt nivel pentru ca drepturile românilor să fie respectate.
Un context electoral nefericit
Potrivit politologului Cristian Pârvulescu, ar fi fost vorba despre o decizie „tehnică, luată într-un context electoral nefericit în România.
Este o altă viziune asupra protecției frontierelor, este unul din puținele subiecte în care Donald Trump încă mai are sprijinul majorității americanilor.
Faptul că se întâmplă cu o zi și jumătate, două zile înainte de primul tur de scrutin nu poate să nu fie speculată. Unii candidați s-ar putea simți în mod evident sprijiniți”, spunea acesta în primele zile din mai, înainte de primul tur al prezidențialelor din țară.
Tot săptămâna trecută, analistul de politică externă Ștefan Popescu a explicat pentru Adevărul că „vina este a unei coincidențe nefericite a momentului în care România trebuia să intre în acest program, cu intenția noii administrații americane, de a înăspri condițiile de control a frontierelor și mai ales a imigrației și, bineînțeles, interesului de a privi în detaliu chestiunea infracționalității de origine străină.
Indemn la calm
Sigur că românii nu reprezintă românii nu reprezintă decât o infimă parte din străinii care comit infracțiuni pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, infimă parte dintre cei care forțează ilegal frontierele Statelor Unite ale Americii.
Totuși există asemenea cazuri și, fără îndoială, acestea au reprezentat motivul pentru care noua administrație a preferat să nu privească îndeplinirea criteriilor tehnice de către România, criterii care au fost reale și s-au făcut cu asistența statului american.
Noua administrație nu s-a mai uitat la niciun aspect ce ținea de vechea administrație și a preferat, practic, să plece de la zero cu toate dosarele care erau moștenite de la administrația Biden.
Și cred că aici stă explicația eliminării României din programul Visa Waiver. Cred că trebuie să ne păstrăm calmul, să nu picăm într-un anti-americanism care este păgubos, nu poate fi decât păgubos pentru România.
Procesul de negociere a fost luat de la zero
Și pentru dosarul Schengen am așteptat 10 ani și cu toate acestea am făcut eforturi constante”, este de părere analistul Ștefan Popescu.
Acesta a amintit în intervenția sa că trebuie să ținem cont și de faptul că, deși procesul de negociere a fost luat de la zero, viza pentru SUA se obține încă foarte ușor și contactele cu SUA au început deja să se restabilească.
„Cred că trebuie să privim cu calm, să facem o evaluare realistă a dosarului României împreună cu autoritățile de la Washington”, a completat acesta.
Decalajul regional și oportunitățile pierdute ale României
Pe parcursul perioadei lungi de așteptare până România a intrat în spațiul Schengen s-au făcut mai multe calcule cu privire la banii pe care țara noastră i-a pierdut în timp ce a așteptat aderarea.
În condițiile în care fosta administrație prezidențială americană validase deja în întregime condițiile de admitere în Visa Waiver, anularea recentă a programului costă, în sens practic, ceva mai mult decât birocrația asociată obținerii vizei pentru călătoriile turiștilor însă.
Problema se pune regional, în contextul în care Polonia, Ungaria, Cehia, Lituania și, cel mai recent, Croația, fac deja parte din program. Iar diferențele pe care parte din aceste țări le-au resimțit deja nu sunt doar simbolice.
De pildă, după intrarea în Visa Waiver în 2019, Polonia a înregistrat o creștere constantă a schimburilor comerciale și a contactelor academice cu SUA. Țara a beneficiat și de o schimbare subtilă în percepția investitorilor, în condițiile în care o țară care devine eligibilă pentru ridicarea vizelor este considerată de mediul de afaceri stabilă, predictibilă, cu instituții în care partenerii americani au încredere.
În sens concret, US Travel Association estima încă de la intrarea Poloniei în program creșterea numărului de vizitatori polonezi cu 53% pe parcursul a trei ani, dar și o creștere estimată la 702 milioane de dolari în cheltuieli de călătorie și generarea a 1,6 miliarde de dolari la nivel de creștere economică suplimentară pentru economia americană, creând peste 4.300 de locuri de muncă.
În prezent, universitățile poloneze, cehe sau croate trimit studenți și cercetători în SUA fără obstacole majore, în timp ce, în România, tinerii bursieri și cercetătorii din științele exacte, științele sociale sau din alte domenii care vor să aplice pentru stagii scurte sau să participe la conferințe internaționale sunt obligați să parcurgă un drum birocratic care, în multe cazuri, îi descurajează complet.
Bariere de mobilitate
Totodată, dacă o companie americană analizează extinderea într-o piață est-europeană, existența barierelor de mobilitate pentru cetățeni și parteneri devine un criteriu în minus pentru România. Iar când investitorii mari iau decizii în funcție de predictibilitate, coerența reglementărilor și facilitățile de conectare transatlantică, apartenența la programul Visa Waiver devine un semn de normalitate necesară.
Nu în ultimul rând, întârzierea accesului în program afectează și diaspora românească din SUA. Multe familii sunt nevoite să își segmenteze întâlnirile, proiectele sau chiar investițiile în România din cauza barierelor de călătorie ale rudelor sau colaboratorilor din țară. În contextul în care, conform ultimelor date Eurostat, România are una dintre cele mai ridicate ponderi ale antreprenoriatului în rândul populației active din UE, mediul de afaceri autohton este, de cele mai multe ori, orientat intern sau cel mult regional, însă rareori transatlantic, iar acest lucru este cauzat tocmai de faptul că bariera vizei către SUA devine un prag logistic major, pe lângă faptul că amânarea aderării la Visa Waiver menține o percepție de instabilitate în ochii partenerilor americani.
Implicații economice adânci
Decizia SUA de a amâna intrarea României în Visa Waiver are implicații economice mult mai adânci, astfel, față de o simplă ridicare a barierelor birocratice de călătorie. Costurile sunt incredibil de greu de estimat, dar se resimt subtil prin simpla comparație cu mobilitatea din țările vecine.
Însă nerecunoașterea criteriilor deja îndeplinite de țara noastră nu are nimic de-a face cu calitatea democrației din România, ci cu agenda politică de la Casa Albă.
Viitorii lideri ai României au o datorie implicită să sprijine în continuare procesul de reconectare cu negocierile de simplificare a tranzitului către SUA, să mențină dialogul diplomatic activ, constructiv și în beneficiul direct al românilor care ar trage foloase atât direct, cât și indirect din acest program.
Chiar și din postura de candidați la președinție, politicienii trebuie să construiască constant punți diplomatice către partenerul strategic SUA și să dovedească, practic, capacitatea de a grăbi acest nou proces luat acum de la zero, de înlăturare a vizelor.
