Un studiu recent realizat în țara noastră a arătat ce cred românii despre săptămâna de lucru de patru zile. Astfel, aproape 8 angajaţi din 10 ar vrea să lucreze doar 4 zile pe săptămână, dar mai mult de jumătate dintre ei se tem de un program zilnic de 10 ore, potrivit unui sondaj realizat de BestJobs.
„Săptămâna de lucru de 4 zile, prevăzută într-o nouă propunere de lege pentru piaţa muncii, se conturează drept o posibilă soluţie de flexibilizare a muncii şi de facilitare a tranziţiei la munca de la birou, în contextul revenirii tot mai multor angajaţi la modul de lucru pre-pandemic. Astfel, 78% dintre angajaţi sunt deschişi să lucreze doar 4 zile pe săptămână şi cred că acesta este un moment foarte bun pentru adoptarea săptămânii mai scurte de lucru”, se arată într-un comunicat al platformei de recrutare.
Deşi părerile privind efectele acestei iniţiative sunt împărţite, 55% dintre angajaţi se tem însă de mărirea zilei de lucru de la 8 la 10 ore, impusă în acest scenariu.
Aproape 71% dintre angajaţi consideră că săptămâna de lucru de 4 zile s-ar potrivi locului de muncă pe care îl au în prezent şi activităţii lor. Cu toate acestea, 41% consideră că principalul dezavantaj constă în volumul mai mare de muncă din cele 4 zile, ca urmare a extinderii orelor de program, iar 45% simt că, în eventualitatea în care va fi adoptat un astfel de mod de lucru în compania pentru care lucrează, va exista o presiune mai mare asupra lor de a termina totul mai repede.
Conform studiului, chiar dacă 3 din 4 angajaţi înclină să creadă că angajatorul lor nu ar permite un astfel de program, ei văd şi multe avantaje pentru starea lor de bine, cum ar fi îmbunătăţirea echilibrului dintre viaţa profesională şi cea privată (70%), mai mult timp liber pentru a prioritiza sănătatea psihică şi fizică (68%), creşterea nivelului de productivitate atunci când sunt la job (29%) şi diminuarea riscului de a ajunge la epuizare (25%).
Potrivit sondajului realizat de platforma de recrutare BestJobs, principalul lucru pe care respondenţii l-ar face în ziua liberă, dacă s-ar adopta săptămâna de lucru de 4 zile ar fi petrecerea timpului cu cei dragi, făcând activităţi în familie (58%). Odihna ocupă, de asemenea, un loc important pentru 42% dintre respondenţi, iar topul activităţilor pe care angajaţii le-ar face în ziua liberă, dacă s-ar adopta săptămâna de lucru de 4 zile, este completat de activităţile recreative. Alţi 47% spun că în ziua liberă ar rezolva sarcini administrative de care nu se pot ocupa în timpul zilelor de lucru.
Jumătate dintre angajatori ar vedea posibilă funcţionarea companiei lor cu un program de 4 zile pe săptămână în forma propunerii legislative (10 ore/zi) şi 60% sunt de părere că acest moment este unul bun pentru trecerea la săptămâna de lucru de 4 zile. Chiar şi aşa, părerile sunt împărţite privind efectele. Astfel, 25% consideră că ar scădea costurile de funcţionare ale companiei, însă tot atâţia văd riscul de a scădea şi volumul de muncă realizat.
Cu privire la efectele asupra angajaţilor, 1 din 4 angajatori consideră că aceştia ar fi mai fericiţi datorită zilei libere în plus, dar 12% se tem că acest program ar putea conduce rapid la extenuare, din cauza volumului crescut de muncă într-o zi de lucru.
Sondajul a fost efectuat în perioada 02 – 24 martie pe un eşantion de 1.113 utilizatori de internet din România.
Discuțiile din jurul săptămânii de lucru de patru zile au fost reaprinse de pandemia COVID-19, când atât angajații, cât și angajatorii au regândit importanța flexibilității și beneficiilor la locul de muncă. Ideea este simplă – angajații ar lucra patru zile pe săptămână în timp ce sunt plătiți la fel și ar câștiga aceleași beneficii, dar cu același volum de muncă.
Luna trecută, angajații belgieni au câștigat dreptul de a efectua o săptămână întreagă de lucru în patru zile în loc de cele cinci obișnuite, fără pierderea salariului. Angajații vor putea decide dacă vor lucra patru sau cinci zile pe săptămână, dar asta nu înseamnă că vor lucra mai puțin – pur și simplu își vor condensa orele de lucru în mai puține zile.
Un program pilot de șase luni recrutează companii din Marea Britanie pentru a studia impactul orelor de lucru mai scurte asupra productivității întreprinderilor și a bunăstării lucrătorilor acestora, precum și impactul asupra mediului și egalității de gen.
Aproximativ 30 de companii s-au înscris până acum pentru programul, care începe în iunie anul acesta și este condus de cercetători de la universitățile Cambridge și Oxford și de la Boston College.
În Scoția, un proces urmează să înceapă în 2023, îiar Țara Galilor ”ia în considerare un proces.” Lucrătorii vor avea orele reduse cu 20%, dar nu vor suferi nicio pierdere în compensație. Scoția a indicat Islanda și rezultatele sale puternice ca fiind un motiv important pentru a-și risca săptămâna de lucru de patru zile.
Între 2015 și 2019, Islanda a desfășurat cel mai mare pilot din lume, cu o săptămână de lucru de 35 până la 36 de ore (redusă de la tradiționalele 40 de ore), fără a solicita o reducere proporțională a salariilor. La faza de testare au participat aproximativ 2.500 de persoane.
În alte țări, cum ar fi Japonia, companiile mai mari sunt cele care se aventurează pe acest teritoriu, în urma anunțului de către guvernul japonez în 2021 a unui plan pentru a obține un echilibru mai bun între viața profesională și viața privată în întreaga țară.
În 2019, gigantul tehnologic Microsoft a experimentat modelul oferind angajaților weekenduri de trei zile timp de o lună. Mișcarea a sporit productivitatea cu 40% și a dus la o muncă mai eficientă.
Spania urmează, de asemenea, exemplul Japoniei, micul partid de stânga Más País anunțând la începutul acestui an că guvernul a fost de acord cu cererea lor de a lansa un modest program pilot de o săptămână de lucru de patru zile pentru companiile interesate de idee.