Legionella, o bacterie destul de periculoasă a fost identificată în urma inundațiilor din București. Au fost deja raportați primii pacienți cu legioneloza. Iată cum se manifestă boala.
Boala legionarilor (infecția cu Legionella pneumophila) a fost identificată pentru prima dată în 1976, după o epidemie izbucnită la o convenție a Legiunii Americane în Philadelphia. Peste 180 de persoane s-au îmbolnăvit și 29 au murit. Ulterior, oamenii de știință au descoperit o nouă bacterie, Legionella pneumophila, care se înmulțea în sistemul de răcire a apei al hotelului.
Boala legionarilor este o infecție pulmonară gravă ( pneumonie) cauzată în principal de Legionella pneumophila. Bacteriile sunt prezente în mod natural în apa dulce, dar devin periculoase atunci când se multiplică în sisteme de apă artificiale, cum ar fi turnurile de răcire, căzile cu hidromasaj sau dușurile. Oamenii se infectează prin inhalarea picăturilor mici de apă contaminată.
Există două forme principale, potrivit Medlife:
Boala legionarilor este cauzată de inhalarea unor picături mici de apă (aerosoli) contaminate cu bacteria Legionella pneumophila care, în condiții normale, nu se transmite de la o persoană la alta, cu rare excepții raportate.
Bacteriile se dezvoltă în apa caldă și stagnantă din sistemele artificiale. Sursele comune în care se poate găsi Legionella pneumophila includ turnuri de răcire, sisteme mari de climatizare, rezervoare de apă caldă, dușuri, fântâni decorative, jacuzzi și piscine, instalații sanitare prost întreținute. Întreținerea deficitară, sedimentele și acumularea de biofilm permit Legionella să se multiplice și să se răspândească prin apa aerosolizată.
O curățare regulată, întreținerea corespunzătoare și monitorizarea sistemelor de apă reduc considerabil riscurile răspândirii bolii legionarilor.
Boala legionarilor afectează în principal persoanele mai vulnerabile sau expuse frecvent la medii în care se dezvoltă bacteria Legionella pneumophila:
Boala legionarilor apare, de obicei, la 2-10 zile după expunerea la bacterii. În unele cazuri, debutul poate dura mai mult, chiar și până la două săptămâni sau mai mult. Simptomele inițiale ale infectării cu Legionella pneumophila seamănă cu cele ale gripei, dar sunt adesea mai intense: la început, sunt frecvente senzația bruscă de stare de rău, dureri musculare, dureri toracice, dureri de cap și febră mare (>39˚C).
În câteva zile, apar de obicei simptome mai grave care includ tuse, adesea cu mucus sau chiar sânge, dificultăți de respirație și dureri în piept. În cazurile severe, poate apărea insuficiență respiratorie. Alte simptome, cum ar fi greață, vărsături, diaree și confuzie mentală sau halucinații, pot apărea, de asemenea.
Febra Pontiac, o formă mai ușoară a bolii legionarilor, apare în câteva ore până la câteva zile după expunere, mult mai repede decât boala legionarilor. Aceasta provoacă simptome asemănătoare gripei, cum ar fi febră, frisoane, dureri de cap și dureri musculare, dar nu implică pneumonie, iar majoritatea persoanelor se recuperează în câteva zile.