Ce prevede noua lege a salarizării unitare! Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a anunțat: Eliminăm 87 din cele 151 de sporuri existente acum VIDEO

Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene și ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale a prezentat, într-o conferință de presă, proiectul legii salarizării unitare. 

Proiectul poate fi consultat aici.

UPDATE: Sistem de bonificație de performanță, între 10 și 20% din salariul de bază

„Introducem un sistem de bonificație de performanță, între 10 și 20% din salariul de bază, pentru maxim 30% din angajați, limitat în primul an la 4% din anvelopa salarială. 56% din posturi vor avea creșteri de salarii.

Există sentimentul în sectorul privat că sectorul public câștigă mai mult. Iată, datele statistice confirmă acest lucru. Propunerea este ca valoarea de referință să fie de 4.100 lei în 2027 și să ajungă la 4.793 lei până în 2031.

Nu e vorba că poți să ai un proiect ideal, că brusc toate inechitățile pot fi rezolvate, dar practic reușești să faci ca sistemul de salarizare să prindă contur. Nerespectarea legii 153 a dus la 14,7 miliarde lei obținuți în instanță, din care 5,95 miliarde sunt numai din justiție”, a mai adăugat oficialul.

UPDATE: Anunțul ministrului

„Nu există vreo cale să depășim 8 miliarde în plus pentru salarii, acesta e acordul politic.

Având în vedere faptul că plecăm de la un număr de personal de 1,2 milioane, o reducere de personal prin reforma administrativă poate duce la o creștere a valorii de referință. Pentru 44% dintre titulari salariile de bază nu compensează reducerea sporurilor.

Mă refer la colegii din justiție care sunt foarte atenți la ce facem. Lumea va rămâne cu venitul în plată și acele lucruri vor fi considerate niște plăți compensatorii individuale, dar acea plată nu este colectivă, ca să nu existe în instanță posibilitatea de interpretare ca echivalare”, a mai completat Dragoș Pâslaru în conferința de presă.

Știre inițială

Ministrul a explicat cronologia elaborării proiectului de lege, care este jalon în PNRR.

„Suntem într-un moment bun, în care avem un acord politic negociat de Administrația prezidențială, pentru a fi siguri că proiectul va fi adoptate. Noi azi încercăm să reparăm o legislație adoptată în 2017, care în principiu nu era rea ca lege”, a spus oficialul.

„Niciun venit nu va scădea. Avem nevoie de o implementare unitară. Întreaga legea va fi adoptată unitar, nu vor fi excepții. Sunt 6 lucruri esențiale. Primul lucru clar e muncă de valoare egală, salarizare egală”, a mai spus Dragoș Pâslaru.

„Eliminăm 87 din cele 151 de sporuri existente acum și le vom limita la maximum 20% din anvelopa salarială”, a mai transmis oficialul.

„Sunt 6 lucruri esențiale. Primul lucru clar e muncă de valoare egală, salarizare egală. Al doilea lucru e legat de predictibilitate și sustenabilitate: cât îți permiți legat de angajamentul bugetar.

Al treilea lucru esențial pentru un sistem de administrație publică relativ îmbătrânit este cum susții debutanții și cum îi motivezi. Alt lucru esențial ține de performanță și responsabilitate. Apoi este vorba de un sistem unitar mai clar și predictibil. Pe partea legată de discrepanțe salariale nejustificate: discutăm de același tip de poziții și putem vedea variața extrem de mare de la 17 mii la 32 de mii de exemplu pentru aceleași funcții în administrație. E foarte important să înțelegem partea de echitate”, a mai spus oficialul.

„Reforma, pe baza unei analize de 2 ani de zile făcute cu Banca Mondială, stabilește un sistem de echivalare, practic știu cum sunt familiile ocupaționale legate între ele prin niște funcții care leagă familiile ocupaționale între ele. În prezent, grilele de salarizare sunt necorelate și defavorizează profesiile care nu au pârghii politice de presiune pentru a obține legislație specială. Problema oamenilor nu e numai de câți bani primesc ei în mână, ci de echitate”, a adăugat acesta.

„Pentru că era greu să intervenim pe salariul de bază, iar zona de sporuri a devenit sport național, sunt 151 de sporuri, prin acest proiect eliminăm 87 din aceste sporuri, deci o reducere de 57%. Este anormal să încerci să rezolvi prin sporuri o salarizare care ar trebui să fie unitară. Vom limita sporurile la maximum 20% din anvelopa salarială.

Se menționează foarte clar că această legislație trebuie să rămână așa cum este, avem și un acord politic cu partidele. Fiind în PNRR, există și un termen de 5 ani în care nu se mai poate interveni pe lege. Sunt sporuri și de 90%, 100%, 120% din salariul de bază”, a mai spus ministrul interimar al Muncii în conferința de presă.

Click to display the embedded YouTube video

Ce prevede noul proiect privind Legea salarizării unitare, agreat de toate partidele prin Administrația Prezidențială

Aspectele esențiale și regulile generale stabilite prin noul proiect de lege privind salarizarea personalului din sectorul bugetar:

1. Obiectul de reglementare și principiile generale

Scopul legii: Stabilirea unui sistem de salarizare unitar, echitabil, coerent și transparent pentru întreg personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului.

Drepturile salariale pot fi acordate în mod exclusiv doar în conformitate cu prevederile prezentei legi. Orice acte normative, administrative sau contracte colective/individuale de muncă prin care se negociază ori se acordă drepturi care excedează sau contravin acestei legi sunt lovite de nulitate absolută.

2. Structura Familiilor Ocupaționale de Funcții Bugetare

Sistemul de salarizare este organizat pe mai multe familii ocupaționale reflectate în anexele legii, printre care se numără:

Anexa I: Învățământ (universitar, preuniversitar, unități de cercetare științifică, culte).
Anexa II: Sănătate și Asistență Socială (unități sanitare cu paturi, asistență socială etc.).
Anexa III: Cultură (instituții de spectacole, biblioteci publice, muzee, presă și edituri).
Anexa IV: Diplomație (Ministerul Afacerilor Externe, Institutul Cultural Român).
Anexa V: Justiție și Curtea Constituțională (judecători, procurori, grefieri, probațiune, ONRC).
Anexa VI: Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională (personal militar, polițiști, funcționari cu statut special).
Anexa VII: Autorități și instituții publice finanțate integral din venituri proprii (aflate în subordinea Guvernului, parlamentului sau administrației locale).
Anexa VIII: Administrație (funcționari publici și personal contractual din administrația centrală, teritorială și locală).
Anexa IX: Funcții de demnitate publică (alese și numite, centrale și locale).

3. Modul de calcul și ierarhizarea salariilor

Sistem pe bază de coeficienți: Salariile și indemnizațiile de bază se stabilesc prin aplicarea unor coeficienți de salarizare specifici fiecărei funcții, grad sau treaptă profesională, nivel de studii și vechime (unde este cazul).
Vechimea în muncă (Gradațiile): Coeficienții din tabelele de execuție sunt prevăzuți, de regulă, pentru gradația 0 (baza). Salariile de bază pentru gradațiile superioare (1 – 5) se determină prin majorarea succesivă conform regulilor generale din corpul legii (de exemplu, prin aplicarea sporului de vechime). De menționat că pentru anumite funcții superioare sau de conducere, coeficienții cuprind deja sporul de vechime la nivel maxim.

4. Plafonul de Demnitate Publică (Anexa IX)

Ierarhia maximă din sistemul public este deschisă de funcția de Președinte al României, care are cel mai mare coeficient asumat în proiect: 8.
Acesta este urmat de funcțiile de conducere ale Parlamentului și Guvernului (Președintele Senatului/Camerei Deputaților, Prim-ministru) cu un coeficient de 7.5.

Miniștrii și primarul general al Capitalei au alocat un coeficient de 6.5, stabilind astfel reperele superioare pentru restul grilelor din administrație și servicii publice.

Astfel, legea urmărește eliminarea discrepanțelor salariale din sectorul bugetar prin înghețarea posibilităților de negociere paralelă și centralizarea tuturor algoritmilor de calcul într-un cadru strict controlat guvernamental.