Ce reprezintă Articolul 4 NATO pe care România l-ar putea activa azi, după explozia dronei rusești la Galați. Ultima dată a fost activat în 2022
Ministrul de Externe Oana Țoiu a fost întrebată dacă se impune activarea articolului 4 din Tratatul NATO, că Președintele Nicușor Dan va face precizări astăzi pe acest subiect. Reacția ministrului vine după ce o dronă s-a prăbușit peste un bloc la Galați și a explodat. Ce prevede însă Articolul NATO care a mai fost invocat în România și în 2022.
Ce reprezintă Articolul 4 NATO pe care România l-ar putea activa azi
Articolul 4 din Tratatul NATO face referire la o serie de consultări urgente între aliați, atunci când un stat membru consideră că îi sunt amenințate integritatea teritorială, independența politică sau securitatea. NATO explică faptul că orice aliat poate aduce o problemă de securitate în fața Consiliului Nord-Atlantic pentru discuții.
Mai exact, în cazul în care România ar solicita activarea Articolului 4 după prăbușirea unei drone rusești pe teritoriul său, ar însemna că țara noastră ar cere consultări oficiale cu aliații NATO, Consiliul Nord-Atlantic se reunește pentru a analiza incidentul, aliații discută nivelul amenințării, probele și riscurile, pot fi decise măsuri politice, diplomatice sau militare de descurajare, NATO poate decide întărirea supravegherii aeriene, suplimentarea forțelor pe flanc estic sau alte măsuri de apărare.
Diferența esențială este față de Articolul 5. Articolul 4 înseamnă consultare. Articolul 5 înseamnă că un atac împotriva unui aliat este considerat un atac împotriva tuturor. Activarea Articolului 4 nu obligă NATO să intervină militar și nu duce automat la Articolul 5.
Potrivit NATO, Articolul 4 a fost activat de 9 ori de la crearea Alianței, în 1949:
- 2003 – Turcia, în contextul războiului din Irak.
- 2012 – Turcia, după doborârea unui avion turcesc de către Siria.
- 2012 – Turcia, după tiruri siriene care au ucis civili turci.
- 2014 – Polonia, după anexarea Crimeei și tensiunile provocate de Rusia în Ucraina.
- 2015 – Turcia, după atacuri teroriste și tensiuni de securitate.
- 2020 – Turcia, după moartea unor militari turci în Siria.
- 2022 – Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia, după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia.
- 10 septembrie 2025 – Polonia, după încălcarea spațiului aerian polonez de drone rusești.
Iulian Chifu: La nivelul NATO, discuția privind apărarea anti-dronă trebuie să depășească expectativa și convocarea ambasadorului
Analistul în politică externă Iulian Chifu a scris vineri, pe Facebook, că România ar trebui să ceară convocarea Consiliului Nord-Atlantic și discuții pe articol 4 pentru agresiunea militară înregistrată în această noapte la Galați.
„La nivelul NATO, discuția privind apărarea anti-dronă trebuie să depășească expectativa și convocarea ambasadorului – care are tupeul să vină la Externe și să ceară retragerea diplomaților de la Kiev pentru că vor lovi ei adânc în spatele liniei de contact, civili și obiective comerciale, energetice și de servicii pentru populație.
Acțiunea trebuie conjugată cu schimbul de expertiză din partea Ucraineană, cu capabilități anti-dronă în regiunile vizate din România, dar și cu acceptul de a lovi în fața teritoriului național, pentru a preveni intrarea obiectelor zburătoare precum drone de tot felul sau, Doamne ferește, rachete.
De asemenea, reținerile de până acum în cadrul ONU și Consiliului de Securitate nu mai sunt acceptabile. Rusia, devenit stat agresor, trebuie sancționat, scos din Consiliul de Securitate, dacă se poate, obligat să se confrunte cu responsabilitatea de stat agresor – tribunalul nou înființat la nivelul Consiliului Europei, și să se confrunte cu judecarea la nivelul crimelor de război și crimelor împotriva umanității pe care le face în fiecare zi la adresa Ucrainei”, a scris Chifu.
