Ce s-a întâmplat de-a lungul vremii pe 30 decembrie. În 1947, Regele Mihai a fost obligat să abdice

Ce s-a întâmplat de-a lungul vremii pe 30 decembrie. Deși pare că anul s-a încheiat, nenumărate evenimente au avut loc în penultima zi a anului.

Bunăoară, data de 30 decembrie 1947, a fost ziua în care Regele Mihai al Româniai a fost obligat să renunțe la trond printr-o lovitură de stat comunistă. Istoria a consemnat însă și numeroase alte evenimente.

Ce s-a întâmplat de-a lungul vremii pe 30 decembrie

1460 – Bătălia de la Wakefield: Casa de York a pierdut în fața Casei de Lancaster, în timpul Războiului celor Două Roze.

1865 – S-a născut scriitorul britanic Rudyard Kipling, autor al volumului pentru copii „Cartea junglei”, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1907 (d. 1936).

1906 – Iranul a devenit monarhie constituțională.

1916 – Călugărul rus Grigori Rasputin a fost asasinat la Petrograd (n. 1869).

1916 – Ultimul rege al Ungariei, Carol al IV-lea, a fost încoronat la Budapesta.

1944 – A murit scriitorul francez Romain Rolland, autorul romanelor „Jean-Christophe”, „L’Âme enchantée” („Inimă vrăjită), laureat al Premiului Nobel pentru literatură în 1915 (n. 1866).

1947 – Regele Mihai a fost forțat să abdice printr-o lovitură de stat comunistă. În aceeași zi a fost proclamată Republica Populară Română (RPR).

În seara zilei de 29 decembrie 1947, regele Mihai primește un telefon de la premierul Petru Groza, care îi solicită o întrevedere la București, în ziua următoare, fără să-i spună motivul.

Nimeni nu se aștepta la abdicare, membrii Curții au crezut că ar putea fi vorba despre o discuție privind viitoarea căsătorie a regelui Mihai cu prințesa Ana de Bourbon-Parma, eveniment pentru care Guvernul trebuia să-și dea acordul, conform normelor.

În zorii zilei de 30 decembrie, suveranul și regina mamă pornesc spre București.

În zilele precedente, Guvernul comunist adoptase un plan secret de măsuri pentru a forța abdicarea regelui și a preveni o eventuală reacție negativă a populației. Conform unui raport al Legației britanice de la București, din 8 ianuarie 1948, când a ajuns în București, pe șoseaua Kiseleff, unde se află Palatul Elisabeta,

„Regele a observat un mare număr de trupe comuniste din [Divizia] «Tudor Vladimirescu», antrenate de ruși, cu arme automate, pe care le-au încărcat imediat ce automobilul Regelui s-a apropiat. Văzându-l pe Rege, trupele au permis trecerea automobilului acestuia, dar au barat drumul automobilelor din suită. Regele a intrat în interiorul Palatului Elisabeta, pe care l-a aflat înțesat cu trupe [din Divizia] «Tudor Vladimirescu»”.

Amenințare cu „o baie de sânge”

La scurt timp, la Palatul Elisabeta au sosit Petru Groza și Gheorghe Gheorghiu-Dej, ministrul Industriei și transporturilor. Aceștia au cerut tuturor, în afară de rege și de regina mamă, să părăsească încăperea. Conform raportului Legației britanice, „Groza s-a plasat pe o latură a încăperii și n-a luat parte la discuție”.

Gheorghiu-Dej i-a spus regelui că „Noi și grave evenimente au intervenit și ele fac esențial ca Majestatea Voastră să abdice imediat”. Raportul precizează că „Regele a solicitat un răgaz de 24 de ore pentru a evalua situația, la care Dl. Dej a replicat că avea la dispoziție zece minute”.

În cele din urmă s-a ajuns la un acord, regele Mihai avea la dispoziție o oră, după care, a amenințat Dej, se putea produce o „baie de sânge”, iar suveranul ar fi fost făcut responsabil pentru asta. Dej l-a amenințat pe regele Mihai că cei aproximativ o mie de studenți care se aflau în acel moment în închisorile din București ar putea fi executați și susținea că Guvernul nu putea asigura siguranța cetățenilor Bucureștiului, dacă ar fi izbucnit mișcări de stradă din cauza refuzului monarhului de a abdica.

Izolați în palat

Regele Mihai și regina mamă erau izolați în palat, nimeni nu putea să iasă sau să intre, iar liniile telefonice fuseseră tăiate. În cele din urmă, Regele Mihai a acceptat să semneze actul de abdicare înmânat de Gheorghiu-Dej și Groza, fără să poată modifica niciun cuvânt.

În seara zilei de 30 decembrie, Petru Groza a convocat o ședință a Consiliului de Miniștri, pentru a le aduce la cunoștință că regele a acceptat să semneze declarația de abdicare. În declarația susținută în fața Consiliului, Groza recunoaște că „monarhia constituia o piedică [ultima – n.r.] în calea dezvoltării țării noastre spre un regim de democrație populară”.

Cu acest prilej, Groza a anunțat proclamarea Republicii Populare Române și constituirea unui organ provizoriu de conducere formală a statului, în locul unei Regențe, a cărei instituire era cerută de Constituție.

1976 – A fost înființată societatea româno-franceză Oltcit. La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea Oltcit a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s-a gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România mai ales in contextul crizei petroliere din 1973.

2006 – Fostul președinte al Irakului Saddam Hussein a fost executat după ce fusese găsit vinovat de crime împotriva umanității de Tribunalul Special.