Ce se întâmplă cu tezaurul României de la Moscova. Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a declarat, luni, că vizează organizarea mai multor evenimente prin care să se reafirme, mai ales în plan internațional, faptul că România are un drept de creanță deplin valabil din punct de vedere istoric și juridic asupra depozitului său de aur evacuat la Moscova în 1916-1917.
În decembrie 2023, se împlinesc 107 ani de la evacuarea la Moscova a tezaurului României. Începând din 1991, BNR a fost consecventă în aplicarea strategiei în prezentarea către opinia publică internă și externă a problematicii tezarului trims la Moscova și apoi sechestrat de Uniunea Sovietică.
Intrând în război alături de Antanta în august 1916, România avea să se confrunte curând cu o situație extrem de dificilă, ca urmare a bătăliilor pe două fronturi atât în Transilvania, cât și la Dunăre. De aceea, încă din septembrie 1916, Banca Națională a României a luat primele măsuri pentru punerea la adăpost a tezaurului său din aur, scrie Hotnews.ro.
„Ne-am propus organizarea mai multor evenimente prin care să reafirmăm, mai ales în plan internațional, că România are un drept de creanță deplin valabil din punct de vedere istoric și juridic asupra depozitului său de aur evacuat la Moscova în 1916-1917”, a declarat în cadrul unui simpozion de specialitate, Mugur Isărescu.
El a mai spus că principala preocupare a Băncii Naționale, a fost să facem cunoscute documentele pe care le deținem referitoare la această problemă. Este vorba de document originale, reunite în dosarul special care se păstrează în seiful guvernatorului BNR încă din 1922.
Rusia nu a acceptat, în repetate rânduri, discuțiile pe tema restituirii bunurilor aparținând României.
Ca istoric al tezaurului. primul transport a avut loc în decembrie 1916 și a inclus 1738 de casete cu Tezaurul Băncii Naționale a României (1735 cu monede și trei cu lingouri) și două casete cu bijuteriile Reginei Maria. Aurul BNR valora 314,5 milioane lei, iar bijuteriile Reginei 7 milioane lei.
În vara anului 1917, autoritățile române de la Iași se așteptau la o ofensivă militară de proporții a Puterilor Centrale și, în acest context tensionat, a avut loc al doilea transport al Tezaurului României la Moscova. De această dată, trenul care a plecat la Moscova a dus atât valori ale Băncii Naționale a României, cât și ale altor instituții (Academia Română, Casa de Depuneri și Consemnațiuni și alte bănci, Arhivele Naționale ale României, Muzeul Național de Antichități, Pinacoteca Statului, ministere, mănăstiri).
În cele trei vagoane cu valori ale BNR, care au fost depozitate tot în sala Armelor, la Kremlin, potrivit protocolului semnat și de această dată de reprezentatul rus, ministrul român de finanțe și reprezentanții BNR, s-au aflat: „titluri, efecte, valori, depozite, parte din arhivele și cărțile sale, actele sale etc., ca și partea în aur din depozitele sale în metale, proprietatea sa privată”. Valoarea totală a valorilor românești transportate la Moscova în iulie 1917 a fost de 7,5 miliarde lei, din care valorile din cele trei vagoane ale BNR au fost evaluate la 1,5 miliarde lei, din care 575 000 lei reprezentau aurul.
În ceea ce privește aurul, în total, în decembrie 1916 și iulie 1917, Banca Națională a României a depus la Moscova 91,48 tone de aur fin.