Ce spune presa internațională despre victoria lui Nicușor Dan în alegerile prezidențiale. Subiectul a fost larg discutat
Toate publicațiile importante ale lumii au vorbit despre victoria lui Nicușor Dan în fața lui George Simion de duminică, 18 mai. Alegerile din România şi mai ales victoria lui Nicuşor Dan au atras atenţia presei internaţionale, subiectul fiind tratat ca „breaking news” şi cu relatări de tip „live text” de numeroase site-uri de ştiri şi publicaţii celebre din întreaga lume, care au urmărit lupta electorală din România ca o încleştare între viziunea suveranistă inspirată de mişcarea MAGA a lui Donald Trump şi valorile Uniunii Europene, pe fondul unui vot de sancţionare a partidelor tradiţionale.
Mii de oameni au invadat centrul Bucureştiului cu steaguri ale României şi ale Europei, scandând numele eroului lor: „Ni-cu-şor” şi sloganul: „Rusia, România nu este a ta”. Dansuri şi cântece, o bucurie de necontenit. Oamenii lui Nicuşor Dan nu au aşteptat rezultatele oficiale pentru a sărbători. Imediat după primele exit poll-uri care îl dădeau câştigător cu 8-9 puncte avans, au ieşit în stradă într-o noapte care pare deja consemnată în istorie: este prima lovitură dură pentru suveranişti în Europa, relatează Corrriere della Sera.
Primarul pro-european al Bucureştiului a realizat ceea ce mulţi analişti au numit un miracol: a răsturnat rezultatul primului tur, care îl dădea pe suveranistul George Simion în frunte, cu voturi duble. Şi nici măcar nu a fost o cursă strânsă, aşa cum se prevăzuse. La miezul nopţii, când mai erau de numărat 700.000 de voturi din diaspora, Dan avea deja un avans de 898.000 de voturi, de neatins, cu aproximativ 54% din voturi, cu 9 puncte în faţa lui Simion, un avantaj care urma să se reducă, dar nu prea mult.
La câteva minute după primul exit poll, care a fost corect (chiar dacă nu a luat în calcul românii din străinătate), scena a fost suprarealistă.
Pe de o parte, simţindu-se puternic datorită acestor cifre, Dan a exultat în faţa mulţimii: „Astăzi a câştigat o comunitate de români care doreşte o schimbare profundă, care doreşte reducerea corupţiei, care doreşte o societate a dialogului, nu a urii”, a spus el cu vocea răguşită. „Există o comunitate care a pierdut alegerile. O comunitate care, pe bună dreptate, este indignată de modul în care a fost condusă politica până acum în România. Este datoria noastră să convingem aceste persoane că soluţia este reforma sistemului judiciar şi a administraţiei: trebuie să luptăm pentru o singură Românie, nu pentru două. De mâine, împreună, vom începe reconstrucţia ţării noastre”, spune Nicuşor Dan. Se aud noi coruri de voci: „Unitate, unitate”, „Europa, Europa”.
Dan nu terminase încă de vorbit, când, la câteva sute de metri distanţă, Simion îşi asigura susţinătorii, adunaţi în faţa Parlamentului: „Suntem câştigătorii clari ai acestor alegeri. Sunt noul preşedinte al României în numele poporului român. Este victoria lui Călin Georgescu”, spune el, indiferent la primele exit poll-uri.
Pe măsură ce numărarea voturilor avansează, tensiunea creşte, din cauza temerii niciodată stinse că alegerile se vor transforma într-o noapte marcată de tulburări, într-o ţară deja sfâşiată de anularea, în decembrie, a primului tur al alegerilor prezidenţiale de către Curtea Constituţională, din cauza unor suspiciuni de interferenţă rusă, notează cotidianul italian.
Dar acest lucru nu a descurajat petrecerea, continuă publicaţia. Un val de oameni, în special tineri, s-a revărsat pe bulevardul Regina Elisabeta, lângă universitate şi parcul Cismigiu. Flutură steaguri româneşti şi europene, aplaudându-şi eroul care, în două săptămâni, a reuşit să catalizeze sprijinul europenilor români de toate culorile. Pe unii dintre ei i-am întâlnit în timp ce se plimbau în grădinile Palatului Cotroceni, deschise publicului de preşedintele Bolojan când a preluat funcţia interimară în februarie, în mijlocul furtunii politice declanşate de aceste alegeri, scrie corespondenta Corriere della Sera. „Nu ştim dacă cel care va veni după el le va închide din nou”, spuneau cu îngrijorare după ce au votat.
Prezenţa la vot a fost de 64,72%, cea mai bună din ultimii treizeci de ani, de la primele alegeri după căderea regimului comunist.
Peformanţa lui Dan a venit la sfârşitul unei săptămâni de acuzaţii feroce între cei doi contracandidaţi. În declaraţii făcute după miezul nopţii, Dan a mărturisit că „abia în ultimele 2-3 zile” a început să creadă că poate câştiga şi că „revenirea se datorează în totalitate mobilizării societăţii româneşti”.
Mobilizare care a exploatat în special reţelele sociale, menţionează Corriere. „Aceste alegeri au fost cele mai sociale din istorie”, consideră Elena Calistru, de la Funky Citizen. ONG-ul, care monitorizează procesul electoral atât în secţiile de votare, cât şi online, raportează că postările candidaţilor au generat un „engagement” record, cu 100 de milioane de interacţiuni în timpul acestei ultime campanii, în timp ce de obicei se înregistrează câteva sute.
TASS: Nicuşor Dan câştigă alegerile prezidenţiale din România, dar pierde în diaspora
Candidatul independent pro-european la alegerile prezidenţiale din România, primarul Bucureştiului, Nicuşor Dan, a obţinut 53,93 la sută din voturi după numărarea a 99,4 la sută din buletinele de vot, în timp ce rivalul său, liderul Alianţei Naţionale pentru Unirea Românilor, George Simion, a obţinut 46,07 la sută. Aceste rezultate au fost publicate pe site-ul Administraţiei Electorale Permanente, scrie agenţia oficială de presă a Rusiei, TASS.
Astfel, Nicuşor Dan a devenit al cincilea preşedinte al României după căderea regimului Ceauşescu în 1989. Chiar înainte ca rezultatele să fie complete, el a fost anunţat în mass-media drept câştigătorul „matematic” al celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, deoarece a reuşit să obţină cele 50+1 % din voturi necesare după numărarea a 92,4 % din voturi.
În timp ce Dan a obţinut o victorie convingătoare în România, în rândul românilor care au votat în străinătate, el a pierdut în faţa lui Simion. Astfel, după numărarea a 82 la sută din buletinele de vot din diaspora românească, Simion are 55,12 la sută din voturi, în timp ce Dan are 44,88 la sută, notează TASS.
Totuşi, agenţia notează că în rândul românilor din Rusia şi China, Nicuşor Dan a câştigat. În Rusia, unde au fost deschise două secţii de votare – la Moscova şi Sankt Petersburg – Dan a obţinut 58,65 la sută din voturi, în timp ce Simion a obţinut 41,35 la sută. În Federaţia Rusă sunt 115 români. În China, Dan a obţinut 84,23 la sută din voturi, în timp ce Simion a obţinut 15,77 la sută. Dan a câştigat alegerile şi în rândul românilor aflaţi în Kazahstan, Iran, India, Thailanda, Japonia, Indonezia şi Uzbekistan, menţionează TASS.
(De remarcat, când Maia Sandu a câştigat anul trecut un al doilea mandat de preşedinte al Republicii Moldova datorită voturilor din diaspora, Kremlinul a transmis că aceasta nu poate fi preşedinte, pentru că nu a fost votată de majoritatea oamenilor din ţară – n.r.)
Alianţa pentru Unirea Românilor a recunoscut în cele din urmă victoria în alegeri a lui Nicuşor Dan, notează TASS. „Vreau să-l felicit pe contracandidatul meu, Nicuşor Dan, că a câştigat alegerile”, a declarat liderul partidului, George Simion, într-un video postat pe pagina sa de Facebook. „Aceasta a fost voinţa poporului român. Vreau să le mulţumesc tuturor celor peste 5 milioane de români care şi-au pus încrederea în mine”, a adăugat Simion. Anterior, menţionează TASS, Simion îndemnase la proteste în masă împotriva presupusei manipulări a voturilor.
Dan a primit deja felicitări din partea şefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a preşedintelui francez Emmanuel Macron, a preşedintelui moldovean Maia Sandu şi a lui Volodimir Zelenski.
Într-un interviu acordat postului de televiziune Digi 24, el a declarat că luni va începe discuţiile cu patru partide parlamentare proeuropene – Partidul Social Democrat, Partidul Naţional Liberal, Uniunea pentru Salvarea României şi Uniunea Democrată a Maghiarilor din România – pentru a forma un nou guvern, mai scrie TASS.
Reuters: Preşedintele ales al României, proeuropean, este cunoscut pentru abordarea sa calmă şi metodică
Decizia primarului Bucureştiului, Nicuşor Dan, de a participa la o serie de dezbateri săptămâna trecută, evitate de rivalul său de extremă dreapta, pare să fi dat roade duminică, când centristul pro-Uniunea Europeană a ieşit victorios în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din ţară, scrie Reuters.
Analiştii au afirmat că seriozitatea lui Nicuşor Dan, care a stat în faţa scaunului gol pe care ar fi trebuit să stea George Simion, a fost în mare parte ceea ce i-a convins pe români să se prezinte la urne, înregistrându-se cea mai mare participare la vot din ultimii 25 de ani.
„În timp ce Dan a fost hotărât, deschis şi anti-populist, Simion a dus cea mai proastă campanie posibilă, refuzând dialogul şi radicalizând alegătorii”, a declarat Sergiu Mişcoiu, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Babeş-Bolyai.
Centristul în vârstă de 55 de ani, care s-a angajat să combată corupţia, este un susţinător ferm al aderării României la UE şi NATO şi a declarat că sprijinul ţării sale pentru Ucraina este vital pentru propria securitate împotriva ameninţării crescânde din partea Rusiei.
Simion, un naţionalist în vârstă de 38 de ani care se opune ajutorului militar pentru Ucraina vecină şi critică conducerea UE, a condus în mod decisiv primul tur al alegerilor prezidenţiale, provocând prăbuşirea unui guvern de coaliţie pro-occidental şi declanşând ieşiri semnificative de capital.
„Este victoria voastră”, a declarat Dan, emoţionat, în faţa miilor de susţinători care îi scandau numele în faţa sediului său de campanie din Bucureşti, după ce rezultatele votului au arătat că a câştigat. „România începe mâine o nouă etapă şi are nevoie de fiecare dintre voi. Are nevoie de specialişti care să se implice în politicile publice, de oameni din societatea civilă şi de oameni noi în politică”, le-a spus Dan susţinătorilor.
Nicuşor Dan, un matematician mai puţin vorbăreţ, absolvent al Sorbonei, a avut un trecut de activist împotriva dezvoltării imobiliare sălbatice şi a corupţiei înainte de a intra în politică. Descris ca fiind calm şi metodic, este adesea văzut ducându-şi fiica la şcoală.
Prima sa provocare va fi numirea unui prim-ministru şi formarea rapidă a unei noi majorităţi de guvernare pentru a aborda cel mai mare deficit bugetar din UE şi pentru a încerca să evite o scădere a ratingului de la ultimul nivel al gradului recomandabil pentru investiţii.
În calitate de primar independent cu două mandate, el are experienţă în negocierea majorităţilor şi o reputaţie de om determinat.
„Alegerile nu sunt despre politicieni, ci despre comunităţi. Iar comunitatea care a câştigat astăzi doreşte schimbări profunde”, a declarat Dan, adăugând că românii vor trebui să aibă răbdare până când schimbările pe care le doresc vor fi puse în aplicare.
Votul de duminică a pus capăt unei lungi perioade electorale care a început când Călin Georgescu, un candidat obscur de extremă dreapta şi pro-rus, a câştigat în mod neaşteptat primul tur al alegerilor prezidenţiale iniţiale din noiembrie anul trecut, ulterior anulate din cauza suspiciunilor de amestec al Rusiei.
Georgescu fiind interzis să candideze din nou, Simion a preluat ştafeta, alimentând furia alegătorilor faţă de costul ridicat al vieţii şi imoralitatea socială percepută, pe care le-a atribuit politicienilor de centru-stânga şi centru-dreapta şi elitelor occidentale.
Simion îşi datorează victoria din primul tur de pe 4 mai sprijinului acordat lui Georgescu. Însă analiştii au afirmat că insistenţa sa de a-l numi pe Georgescu în funcţia de prim-ministru a fost un alt factor care a motivat alegătorii pro-UE să se prezinte în număr mare la urne.
Duminică, susţinătorii lui Dan au scandat „Rusia, nu uita, România nu este a ta”, slogan care a devenit o mantră la mitingurile pro-UE din acest an, arată Reuters.
The Economist: Următorul preşedinte al României nu va fi, până la urmă, un populist MAGA
Într-o perioadă în care politica democratică este dominată de lupte între cosmopoliţi liberali şi naţionalişti populişti, alegerile prezidenţiale din România din 18 mai păreau să fi ieşit direct dintr-un scenariu, scrie The Economist.
George Simion, de la Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR), o formaţiune de extremă dreapta, susţinută de mişcarea MAGA, care şi-a construit partidul pe resentimentele faţă de establishmentul politic, s-a confruntat cu Nicuşor Dan, matematician format la Paris şi primar al Bucureştiului, capitala României. Simion câştigase primul tur al alegerilor cu două săptămâni mai devreme, cu 41% din voturi, faţă de 21% pentru Dan. O victorie a primarului Bucureştiului ar fi reafirmat poziţia României în mainstream-ul Uniunii Europene. O victorie a domnului Simion ar fi adăugat un nou membru la rândul liderilor populişti care fracturează blocul.
Dar Dan a câştigat majoritatea voturilor alegătorilor care nu l-au susţinut pe Simion, iar diferenţa s-a micşorat şi mai mult după o dezbatere televizată pe care Dan a câştigat-o, după părerea generală. Simion nu s-a mai prezentat apoi la o serie de alte dezbateri. În final, Dan a câştigat cu uşurinţă. La miezul nopţii, pe 18 mai, autorităţile electorale din România au anunţat că acesta a obţinut 54% din voturi, faţă de 46% pentru Simion. Prezenţa la vot a fost una record pentru alegerile prezidenţiale din România. Enormă diaspora a ţării, cu peste 4 milioane de cetăţeni care trăiesc în străinătate (faţă de 19 milioane în ţară), s-a prezentat la urne în număr foarte mare. Şi, spre deosebire de primul tur, aceştia nu l-au susţinut în mod majoritar pe domnul Simion.
Competiţia a reprezentat o răfuială cu deceniile de guvernare coruptă a clasei politice româneşti. Nici Dan, nici Simion nu aparţin celor două partide consacrate la putere, Partidul Social Democrat (PSD) şi Partidul Naţional Liberal (PNL), care au condus în mare parte ţara de la sfârşitul comunismului. Ambii erau consideraţi candidaţi antisistem, dar în moduri diferite – unul era un reformator independent, adept al bunei guvernări, celălalt era un naţionalist creştin şi susţinător declarat al ideologiei MAGA.
La rândul său, Simion şi-a lansat cariera politică militând pentru ca ţara sa să absoarbă Moldova vecină, ai cărei cetăţeni vorbesc în majoritate limba română. Ca urmare, i s-a interzis intrarea în Moldova. Într-o conferinţă de presă organizată în ziua alegerilor, el a revenit la aceste rădăcini politice: „Basarabia este întotdeauna România”, a declarat liderul naţionalist, folosind un termen istoric pentru teritoriul Moldovei. În timpul campaniei, el a căutat sprijinul lui Viktor Orban, liderul de extremă dreapta al Ungariei, dar a fost mustrat de importantul partid etnic maghiar din România. Liderul acestuia l-a calificat pe Simion drept „anti-maghiar”: în 2019, el se confruntase cu activişti etnici maghiari într-un cimitir al Primului Război Mondial.
Potrivit The Economist, astfel de probleme din campanie au contribuit la înfrângerea lui Simion. În primul tur, el a beneficiat de un val de furie provocată de anularea de către Curtea Constituţională a primei încercări de alegeri prezidenţiale din noiembrie, după ce acestea fuseseră câştigate de un alt populist de extremă dreapta (presupus ajutat de interferenţe ilegale din partea Rusiei pe reţelele sociale). Acest sprijin pare să se fi estompat.
Dar Simion a refuzat, cel puţin iniţial, să accepte înfrângerea, susţinând că listele electorale conţin mulţi alegători decedaţi. Liderul AUR „pare să urmeze modelul Trump, inclusiv prin negarea alegerii adversarului său”, afirmă Radu Magdin, consultant politic român citat de The Economist.
Noul guvern, subliniază revista financiară britanică, se va confrunta cu o situaţie fiscală sumbră. Deficitul bugetar al României în 2024 a fost de peste 9 % din PIB, cel mai ridicat din UE. Guvernele de centru care au condus ţara din 2021, a căror popularitate a scăzut drastic în timpul pandemiei, au încercat să-şi recâştige sprijinul prin majorarea pensiilor şi a salariilor din sectorul public. Aceasta a alimentat inflaţia, care a fost cea mai ridicată din UE de la începutul anului 2024, ajungând la o rată anuală de 5,1% în martie, faţă de media UE de 2,5%.
Bugetul guvernului anterior pentru 2025 include majorări de impozite şi reduceri de cheltuieli, dar se preconizează că deficitul va fi redus doar la un nivel încă intolerabil de 7,5% din PIB. Investitorii sunt sceptici cu privire la datoria ţării. Randamentele obligaţiunilor româneşti pe zece ani erau de 8% în vinerea dinaintea alegerilor, cu 5,4 puncte procentuale peste randamentul obligaţiunilor germane. Ratingul de credit al ţării este BBB-, cu o treaptă peste statutul de junk.
Cu toate acestea, cea mai importantă sarcină în acest moment, spune europarlamentarul Victor Negrescu, este „reunirea ţării, dialogul cu cei care au votat pentru extrema dreaptă”.
La o secţie de votare din Amsterdam, unde se aliniaseră alegătorii din diaspora, divizarea amară a electoratului era evidentă. Adrian, maistru într-o fabrică, a declarat că a votat pentru Simion, pe care îl consideră un om care iubeşte familia şi tradiţiile româneşti. Mihaela, manager în comerţul cu amănuntul, care locuieşte în Olanda de zece ani, a votat pentru Dan. „Nu este candidatul meu ideal, dar este un om educat”, a spus ea, citată de The Economist.
THE NEW YORK TIMES: În urma unei răsturnări de situaţie, un centrist câştigă alegerile prezidenţiale din România
Într-un eşec pentru forţele naţionaliste în creştere din Europa, Nicuşor Dan, un primar centrist şi fost profesor de matematică, a câştigat duminică alegerile prezidenţiale din România, învingând un candidat de extremă dreapta care este aliniat cu preşedintele Trump şi s-a opus ajutorului militar pentru Ucraina, scrie The New York Times (NYT).
Cu mai mult de 98% din buletinele de vot numărate, rezultatele oficiale preliminare au acordat 54% din voturi în turul doi al alegerilor prezidenţiale lui Nicuşor Dan, 55 de ani, primarul capitalei României, Bucureşti. Contracandidatul său, George Simion, un naţionalist şi admirator fervent al lui Trump, care a fost considerat pe scară largă drept candidatul principal, a obţinut doar 46%.
„Noi suntem câştigătorii clari ai acestor alegeri”, le-a spus Simion susţinătorilor, în timp ce începea numărătoarea voturilor. El a îndemnat la proteste naţionale în cazul în care numărătoarea finală îl va arăta drept învins, revoltându-se împotriva a ceea ce a spus că a fost o încercare de „a fura victoria poporului român”.
Victoria lui Dan va calma, probabil, temerile curentului politic european că România, care se învecinează cu Ucraina şi joacă un rol vital în apărarea flancului estic al NATO împotriva Rusiei, s-ar putea alătura Ungariei şi Slovaciei în a se opune ajutorului pentru Ucraina şi în a se apropia de Moscova, menţionează NYT. Dar, probabil, va inflama tabăra naţionalistă din România şi pe susţinătorii acesteia din străinătate, inclusiv pe vicepreşedintele JD Vance, şi va alimenta acuzaţiile că sistemul este fraudat. Anul trecut, o instanţă din România a ordonat anularea în ultimul moment a alegerilor prezidenţiale pe care un ultranaţionalist părea bine poziţionat pentru a le câştiga.
În ultimele zile ale campaniei, în timp ce sondajele de opinie arătau că lupta se strânge, Simion a pregătit terenul pentru o versiune românească a eforturilor lui Trump de a „opri furtul” în 2020. El a insistat că doar frauda electorală l-ar putea împiedica să câştige.
Duminică, cu puţin timp înainte de încheierea votării, Simion a susţinut că „multe persoane decedate” au apărut pe listele electorale, reluând afirmaţiile lui Trump după ce a pierdut alegerile din 2020 în Statele Unite. Simion nu a furnizat nicio dovadă în sprijinul acuzaţiilor că rivalul său victorios ar fi beneficiat de fraudă.
Un geniu al matematicii în tinereţe, care a obţinut un doctorat în Franţa înainte de a deveni profesor la Bucureşti, Nicuşor Dan şi-a desfăşurat campania ca un conservator moderat angajat atât în Uniunea Europeană, la care România a aderat în 2007, cât şi în NATO, din care face parte din 2004. Deşi sprijinit, cel puţin tacit, de o mare parte a establishmentului politic din România, Dan a candidat ca independent şi s-a prezentat ca un outsider nepătat de asocierea strânsă cu cele două partide politice principale din România. Aceste partide au intrat şi au ieşit de la putere de la răsturnarea dictatorului comunist Nicolae Ceauşescu în 1989.
Dan şi-a început cariera publică făcând campanie împotriva corupţiei şi a distrugerii de clădiri vechi de către dezvoltatorii imobiliari legaţi de politicieni corupţi. Ambii candidaţi au fost implicaţi în mitinguri la începutul anilor 2000 pentru a salva centrul istoric al Bucureştiului. Dar, în timp ce Simion a îmbrăţişat politica naţionalistă, făcând campanie pentru „unirea” României cu fosta republică sovietică Moldova, care este în mare parte vorbitoare de limba română, şi cu bucăţi din Ucraina locuite de etnici români, Dan a urmărit un program mai moderat, explică NYT.
Dan a contribuit la înfiinţarea Uniunii Salvaţi România, un partid liberal, dar s-a despărţit de acesta pe tema căsătoriilor între persoane de acelaşi sex, pe care progresiştii din partid le-au susţinut. Atunci când România, la îndemnul activiştilor de dreapta, a organizat în 2018 un referendum privind modificarea Constituţiei pentru a interzice uniunile între persoane de acelaşi sex, Dan a îndemnat partidul său să nu se implice în această chestiune. Referendumul a eşuat din cauza prezenţei scăzute la vot. Adepţii stângii îl consideră un conservator, iar naţionaliştii un trădător în profitul intereselor Uniunii Europene, însă victoria sa de duminică a arătat că alegătorii doresc o cale de mijloc între taberele politice puternic polarizate, scrie New York Times care îşi încheie articolul cu o declaraţie a lui Nicuşor Dan. În campania sa de săptămâna trecută, el a declarat că alegătorii au de ales „între o Românie democratică, stabilă şi respectată în Europa şi o cale periculoasă de izolare, populism şi sfidare a statului de drept”.
BLOOMBERG: Nicuşor Dan zdrobeşte ambiţiile unui susţinător al lui Donald Trump
Primarul centrist al Bucureştiului a câştigat duminică turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din România, zdrobind ambiţiile unui susţinător al lui Donald Trump, de extremă dreapta, în contextul în care alegătorii s-au mobilizat în număr mare pentru a se asigura că ţara de la Marea Neagră rămâne pe calea pro-europeană, scrie agenţia Bloomberg.
Victoria decisivă a fost alimentată de cea mai mare prezenţă la urne din România din ultimul sfert de secol, blocând un candidat care îmbrăţişase politica lui Trump. Înfrângerea acestuia a marcat o frână în ascensiunea forţelor de dreapta care mătură Europa şi a scos la iveală limitele loialităţii alegătorilor faţă de marca MAGA a lui Trump, scrie Bloomberg.
Dan, un fost activist care are un doctorat în matematică la Sorbona din Paris, a profitat de imaginea sa de lider echilibrat, în contextul anxietăţii alegătorilor că o victorie a extremei drepte ar dăuna ţării şi economiei sale. El a avertizat că Simion riscă să izoleze ţara şi să pună capăt deceniilor în care România a fost un membru de încredere al Uniunii Europene şi al NATO.
Prezenţa la vot a urcat la aproape 65%, cel mai ridicat nivel de la alegerile prezidenţiale din 2000, când liderul postcomunist Ion Iliescu s-a confuntat cu o altă provocare din partea dreptei naţionaliste.
Turul doi de duminică a fost punctul culminant al unor luni de tulburări – cea mai gravă criză politică de la prăbuşirea regimului dictatorului Nicolae Ceauşescu în 1989.
Guvernul României a invocat o campanie coordonată pe reţelele sociale, menită să submineze încrederea în alegeri prin punerea sub semnul întrebării procedurilor de vot din afara ţării. Autorităţile nu au întâmpinat „probleme semnificative” în afara unor cazuri izolate, a declarat duminică Ministerul Afacerilor Externe într-un comunicat.
Primarul Bucureştiului va deveni primul independent care câştigă preşedinţia. Chiar şi ca centrist, victoria sa ar echivala cu o mustrare a establishmentului politic. Primarul a devansat candidatul susţinut de partidele de guvernământ din România la începutul acestei luni, ceea ce a dus la demisia premierului Marcel Ciolacu. De atunci, Dan a acumulat susţinere înainte de turul doi şi a atras mii de oameni la mitinguri politice.
El a devenit faimos în adolescenţă, câştigând de două ori Olimpiada Internaţională de Matematică. După o campanie împotriva corupţiei, Dan a câştigat alegerile din 2000 pentru a conduce capitala României, unde protestase faţă de dezvoltarea imobiliară necontrolată.
„Orientarea pro-europeană este cea potrivită pentru România – şi trebuie să fim în Europa nu doar din punct de vedere geografic, ci şi politic”, a declarat Florin Sandu, un profesor de 38 de ani care a votat pentru Dan. „Societatea este într-adevăr foarte polarizată în acest moment, dar asta se datorează şi retoricii promovate de Simion”, spune susţinătorul lui Dan, citat de Bloomberg.
Cea mai mare provocare a viitorului şef al statului va fi stabilizarea economiei României, în valoare de 380 de miliarde de dolari, care a fost afectată de incertitudinea politică. Dan a declarat că va sprijini un guvern pro-european, astfel încât să poată obţine mai uşor majoritatea în parlament. Primarul şi-a lăudat realizările din Bucureşti, al cărui rating de credit este cu patru trepte peste cel al României în ansamblu. S&P Global Ratings a semnalat luna aceasta că România riscă să-şi piardă ratingul de investiţii dacă turbulenţele politice îi vor submina capacitatea de a reduce deficitul bugetar, reaminteşte Bloomberg.
POLITICO: Lacrimi pentru fraţii Tate şi satisfacţie pentru UE, după ce Dan îl învinge pe candidatul de dreapta în alegerile din România
Primarul centrist al Bucureştiului, Nicuşor Dan, a obţinut o victorie surprinzătoare, după ce a reuşit să-l devanseze pe candidatul de extremă dreapta, George Simion, scrie POLITICO. Dan l-a învins pe candidatul ultranaţionalist George Simion, care s-a apropiat de preşedintele american Donald Trump, preluând idei din agenda sa MAGA şi ameninţând că va opri sprijinul militar pentru Ucraina.
Uniunea Europeană a răsuflat uşurată duminică seara, când primarul moderat al Bucureştiului, Nicuşor Dan, a învins un adversar de dreapta extremă şi a câştigat alegerile prezidenţiale din România. Liderii europeni mainstream s-au grăbit să-l felicite pe Dan pentru victoria sa surprinzătoare, în timp ce susţinătorii de dreapta ai lui Simion au deplâns înfrângerea acestuia, notează publicaţia de la Bruxelles.
POLITICO redă mesajele de felicitare de la preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de la premierul Poloniei, Donald Tusk, de la preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi de la preşedinta Moldovei, Maia Sandu, „a cărei ţară se află de ani de zile în conflict cu irredentistul Simion”, după cum scrie POLITICO.
Este consemnat, de asemenea, mesajul preşedintele Consiliului European, António Costa.
Totuşi, nu toată lumea a aplaudat victoria lui Dan, a observat publicaţia de la Bruxelles. „Ei bine, România, am avut o perioadă bună. Mulţumim pentru amintirile plăcute”, a declarat Tristan Tate, fratele influencerului celebru Andrew Tate. Fraţii locuiesc în România de ani de zile şi sunt anchetaţi pentru trafic de persoane, reaminteşte POLITICO.
Publicaţia notează, într-un articol separat, că acceptarea înfrângerii de către Simion pare să risipească îngrijorările imediate legate de noi tulburări pentru România.
LE FIGARO: România: Nicuşor Dan, matematicianul strălucit devenit preşedinte
Matematician strălucit, Nicuşor Dan, câştigătorul alegerilor prezidenţiale din România de duminică, şi-a construit reputaţia luptând împotriva corupţiei din Bucureşti. O reţetă pe care discretul primar proeuropean al capitalei vrea acum să o aplice în ţara sa, scrie Le Figaro, preluând un material al agenţiei France-Presse (AFP).
În vârstă de 55 de ani, Nicuşor Dan a decis să intre în cursă după „şocul” din 24 noiembrie, când alegerile au fost dominate de o figură de extremă dreapta la care nimeni nu se aştepta, apoi anulate pe fondul suspiciunilor de ingerinţă rusă. El s-a considerat un om providenţial după ce a realizat că ascensiunea extremei drepte s-a datorat în mare parte respingerii unei clase politice „corupte” şi „arogante”, aflată la putere de la sfârşitul comunismului în 1989. Astfel, a pornit în luptă cu tema sa preferată, „onestitatea”, prezentându-se ca un om al „schimbării”, scrie AFP.
„Vrem schimbare”, le-a spus el susţinătorilor săi săptămâna trecută. „Mai avem încă un mic pas de făcut până când vom avea în sfârşit autorităţi capabile să construim împreună România la care visăm”. Omul schimbării, cu excepţia politicii externe: sprijinul său pentru Kiev este de neclintit, la fel ca angajamentul său faţă de Europa. O carte pe care a jucat-o pentru a câştiga împotriva „izolaţionistului” George Simion, notează Le Figaro.
Născut pe 20 decembrie 1969 la Făgăraş, în Transilvania, unde a şi votat duminică, Nicuşor Dan este un geniu al matematicii. De două ori laureat al Olimpiadei Internaţionale de Matematică, el a plecat să studieze în Franţa în anii 1990, mai întâi la Normale Sup şi apoi la Sorbona, unde a obţinut un doctorat. Întors în România, acest cercetător şi profesor universitar s-a îndreptat către activismul civic, militând împotriva dezvoltării urbane ilegale şi pentru conservarea clădirilor istorice. În fruntea asociaţiei sale „Salvaţi Bucureştiul”, el a câştigat zeci de procese şi s-a făcut remarcat în rândul publicului larg. Acest lucru i-a dat gustul pentru politică, chiar dacă cariera sa îi ocupă acum prea mult timp, după cum consideră fiica sa, a declarat Nicuşor Dan pentru AFP.
El a fondat un partid reformator care a devenit USR în 2016, dar a plecat în urma unui dezacord pentru că a preferat să nu ia atitudine faţă de problemele LGBT+, pe fondul ostilităţii din Europa Centrală şi de Est.
După două tentative nereuşite, Nicuşor Dan a devenit primar al Bucureştiului în 2020 şi a fost reales cu uşurinţă patru ani mai târziu. El se laudă că a modernizat sistemul de încălzire şi facilităţile sportive, salvând în acelaşi timp oraşul de la faliment.
Detractorii săi îi critică lipsa de aplomb, videoclipuri pe TikTok ironizându-i comentariile sale ezitante.
Deşi recunoaşte că nu este „un mare comunicator”, rezervat din fire, Nicuşor Dan spune că a făcut progrese de-a lungul anilor.
„Este mai mult un manager, dar este într-adevăr un tip onest” care va menţine România „pe drumul cel bun”, spune politologul Sorin Cucerai.
„Prezenţa la vot a fost aproape fără precedent, marcată de o ascensiune a apărătorilor democraţiei”, a declarat analistul politic Sergiu Mişcoiu pentru AFP. „Niciodată până acum o alegere nu a fost atât de decisivă, cu implicaţii geopolitice evidente”, a punctat el. Aceasta, deoarece şeful statului are puterea de a numi persoane în posturi-cheie şi de a participa la summiturile Uniunii Europene şi NATO.
Alegerile prezidenţiale au fost urmărite îndeaproape de comunitatea internaţională, Bruxelles-ul fiind îngrijorat de creşterea numărului de lideri de extremă dreapta, iar Washingtonul, foarte critic faţă de eşecul electoral din toamna trecută, cerând respectarea votului popular, menţionează AFP.
Membră loială a UE, România, o ţară de 19 milioane de locuitori învecinată cu Ucraina, a devenit un pilon esenţial al Alianţei Nord-Atlantice de la începutul ofensivei ruse în 2022.
EURONEWS: Candidatul pro-occidental Nicuşor Dan câştigă alegerile prezidenţiale din România, într-o revenire spectaculoasă
Miza nu a fost niciodată atât de mare în istoria postcomunistă a României decât duminică, când românii au votat într-un tur al alegerilor prezidenţiale crucial şi polarizat, în care centristul Nicuşor Dan s-a confruntat cu naţionalistul George Simion. Candidatul independent pro-occidental Nicuşor Dan a revenit în forţă duminică şi a câştigat alegerile prezidenţiale din România cu 54% din voturi. A fost un thriller politic fără precedent, care a paralizat şi polarizat ţara de pe flancul estic al NATO, relatează Euronews.
Românii au ales să continue actualul curs pro-occidental, ieşind în număr record la urne pentru a vota pentru modestul primar al Bucureştiului şi împotriva doctrinelor naţionaliste reprezentate de Simion şi aliatul său Călin Georgescu.
Însă diviziunile profunde din societatea românească fracturată înseamnă că viitorul preşedinte Dan se confruntă cu o provocare uriaşă pentru a reuni ţara şi a aborda criza economică care ameninţă România.
Dar alegerea României aduce o uşurare considerabilă pentru UE, Ucraina şi Republica Moldova, într-un moment crucial pentru toate, pentru că preşedintele ales Dan va colabora cu actuala majoritate pro-occidentală din parlament.
Cu o campanie bazată pe o platformă anticorupţie şi reformistă, promiţând onestitate şi decenţă, Dan nu numai că l-a învins pe Simion, reprezentantul extremei drepte, ci şi întreaga clasă politică românească, în cele două tururi ale alegerilor prezidenţiale, care s-au repetat după ce Curtea Constituţională a anulat alegerile prezidenţiale anterioare, desfăşurate în noiembrie şi decembrie 2024, declanşând o criză politică fără precedent şi destabilizatoare.
Campania lui Dan a primit un impuls şi în singura dezbatere prezidenţială naţională organizată de Euronews România, care a fost considerată punctul de cotitură al luptei politice pentru preşedinţie, notează postul paneuropean.
Adresându-se mulţimii jubilante care flutura steaguri româneşti şi ale UE în centrul Bucureştiului, Dan a proclamat că „de mâine, România începe o nouă etapă”. Mesajul său a fost clar şi nu s-a adresat partidelor politice, ci societăţii civile din România, făcând apel la reconcilierea naţională, comentează Euronews.
O prezenţă record de 11 milioane de români, adică 64%, în România şi diaspora, marcată de teamă şi resentimente, a închis capitolul unei perioade de turbulenţe politice de şase luni, declanşate de anularea alegerilor prezidenţiale.
Euronews redă primele declaraţii făcute de Simion după închiderea urnelor observând că a părăsit apoi scena pe melodia „YMCA” a formaţiei Village People, una dintre piesele preferate ale preşedintelui american Donald Trump în campania electorală din 2024.
