Cei care votează trăiesc mai mult. Ce legătură au alegerile cu sănătatea
Când oamenii spun „votează ca și cum viața ta ar depinde de asta”, se referă de obicei la modul în care votezi. Acum studiile arată că cei care votează trăiesc mai mult, chiar dacă sunt și alți factori care influențează asta.
Cei care votează trăiesc mai mult
Numeroase studii au constatat că votul, inclusiv în alegerile locale, corelează cu o stare de sănătate mai bună ulterior. Acest lucru a fost recunoscut chiar și într-o inițiativă politică a Asociației Medicale Americane care încurajează accesul echitabil, conform IFLScience.
O relație cu mortalitatea durează mai mult să se manifeste, dar bazele de date neobișnuit de detaliate pe care le păstrează țările nordice oferă o oportunitate. Demografii de la Universitatea din Helsinki au observat că înregistrările privind persoanele care au votat la alegerile din 1999 din Finlanda sunt încă disponibile, precum și detalii privind decesul celor care au rămas în țară de atunci.
Autorii și-au limitat cercetarea la persoanele cu vârsta de peste 30 de ani la momentul alegerilor, dintre care 72% au votat. Acest lucru a dat o dimensiune a eșantionului de 3,19 milioane. Aproape 22 de ani mai târziu, o treime dintre aceștia erau decedați, iar cei care nu au votat erau puternic supra-reprezentați în acest număr.
Există, desigur, o mulțime de alți factori care contribuie la riscul de deces – vârsta la începutul studiului fiind cel mai evident. Cu toate acestea, după luarea în considerare a vârstei, riscul de deces a fost cu 73% mai mare pentru bărbații care nu au votat în 1999 și cu 63% mai mare pentru femeile care nu au votat.
Ce legătură au alegerile cu sănătatea
În majoritatea democrațiilor, absolvirea studiilor secundare și terțiare este asociată cu o tendință crescută de a vota și este aproape întotdeauna legată de o stare de sănătate mai bună. Cu toate acestea, acesta nu poate fi singurul motiv al acestei relații – ajustarea în funcție de nivelul de educație a redus riscul crescut pentru neparticipanții la vot cu doar câteva procente.
Într-adevăr, pentru cineva care nu a terminat școala în 1999, votul la alegerile respective a redus riscul de deces mai mult decât absolvirea unei facultăți; cu siguranță ar fi fost mai rapid și mai ușor, deși nu neapărat la fel de plăcut.
Comportamentul electoral a fost cel mai predictiv în rândul bărbaților sub 50 de ani și a fost deosebit de accentuat în cazul cauzelor externe de deces, precum accidentele sau violența.
Desigur, este extrem de improbabil ca participarea la vot în acea singură alegere să fi fost cauza îmbunătățirii stării de sănătate. Corelația nu echivalează cu cauzalitatea. În schimb, factorii care fac ca o persoană să fie mai predispusă să voteze trebuie să se suprapună puternic cu cei legați de o viață lungă.
Importanța studiului constă în faptul că oferă indicii cu privire la caracteristicile care se suprapun, mai degrabă decât să sugereze că autoritățile din domeniul sănătății publice ar trebui să acorde prioritate creșterii ratei de participare la vot.
Unii dintre cei care nu au votat ar fi putut fi împiedicați să participe din cauza unei boli sau a unui handicap, fiecare dintre acestea crescând riscul pe termen lung. Cu toate acestea, acest lucru probabil nu ar putea explica un efect la nivelul întregii populații atât de mare precum cel măsurat aici.
„Votul, ca formă de participare, este un tip de capital social, care este legat de beneficiile pentru sănătate”, scriu autorii.
Participarea civică crescută
În plus, votul poate crește alte forme de participare civică. Problemele de sănătate și dificultățile conexe în funcționare pot afecta negativ și multe condiții prealabile importante ale participării, inclusiv îmbunătățirea resurselor, motivația de a vota și mobilizarea politică.
Pe lângă faptul că reprezintă un motiv în plus pentru a încuraja votul, autorii sugerează medicilor să întrebe pacienții dacă votează, dar probabil nu și pe cine.
„Renunțarea la obiceiul de a vota poate fi un semn precoce al unei deteriorări semnificative a stării de sănătate”, susțin ei.
Fiind una dintre cele mai funcționale democrații de pe planetă, experiența Finlandei poate să nu fie universal aplicabilă. Din păcate, există locuri în care votul poate crește direct riscul de deces prin violență, cel puțin pe termen scurt, dar Finlanda nu este cu siguranță unul dintre ele. Cu toate acestea, autorii notează că studiile anterioare care leagă comportamentul electoral de o sănătate mai bună includ atât SUA, cât și Europa.
În ciuda tuturor acestor avertismente, data viitoare când vă simțiți demotivați să votați pentru că opțiunile par să fie slabe sau vă îndoiți de importanța organismului care urmează să fie ales, poate că este mai bine să fiți precauți decât să regretați (împreună cu cei dragi).
