Sticlele de suc etichetate ca fiind „fabricate din plastic reciclat” ar putea conține în curând mai mult plastic virgin decât ați putea crede, datorită noii propuneri a Comisiei Europene privind modul de măsurare a cantității de material reciclat prezent în produsele vândute pe piața UE, arată Politico.
Într-un pachet de măsuri publicat marți, Comisia a declarat că dorește să permită companiilor să utilizeze plastic reciclat printr-o nouă tehnologie cunoscută sub numele de reciclare chimică pentru a îndeplini obiectivele obligatorii privind conținutul reciclat din sticlele de plastic.
Noile norme vor „crea noi oportunități pentru reciclatorii chimici de plastic” și „vor îmbunătăți securitatea juridică, contribuind la deblocarea investițiilor în reciclarea chimică în întreaga Europă”, a declarat Comisia, potrivit Politico.
Bruxellesul dorește să stimuleze capacitatea de reciclare a Europei și să ajute blocul să treacă la o economie circulară. „Presiunile asupra anumitor sectoare sunt deja acute”, iar sectorul de reciclare a plasticului din UE se confruntă deja cu „o utilizare redusă a capacității, pierderi financiare semnificative și, în unele cazuri, falimente”, a scris executivul în pachetul.
Conform legislației UE, producătorii trebuie deja să utilizeze 25 % plastic reciclat în sticlele PET și ar trebui să atingă 30 % până în 2030.
În prezent, numai materialele provenite din reciclarea mecanică – care macină deșeurile de plastic în materiale reutilizabile – pot fi luate în considerare pentru atingerea obiectivelor privind conținutul reciclat. În 2023, Comisia a declarat că va revizui normele pentru a include și alte tehnologii.
Reciclarea chimică, pe de altă parte, transformă plasticul greu de reciclat în substanțe chimice de bază pentru a fabrica produse noi, cum ar fi polimerul utilizat în sticle, ceară, asfalt și combustibil. Adesea, aceasta utilizează un amestec de deșeuri de consum și plastic virgin — fabricat din combustibili fosili — ca materie primă. Multe grupuri ecologiste și reciclatori mecanici susțin că această realitate înseamnă că denumirea de reciclare echivalează cu greenwashing.
Este a doua oară când Comisia încearcă să adopte această propunere, care nu a reușit să obțină sprijinul deputaților europeni în 2024. De atunci, executivul UE și-a modificat propunerea, iar guvernele statelor membre vor vota asupra acesteia în noul an.
Conform noilor norme, producătorii ar trebui să calculeze cantitatea de deșeuri de consum (de exemplu, ambalaje, capace de pastă de dinți, sticle de șampon) utilizată în materia primă pentru a determina procentul de deșeuri plastice reciclate prezente în polimerii care sunt apoi vânduți și utilizați pentru fabricarea sticlelor.
Cu toate acestea, li s-ar permite să utilizeze „abordarea echilibrului masic”, ceea ce înseamnă că pot grupa cantitatea de conținut reciclat prezentă în toate liniile lor de producție și o pot atribui produselor în mod inegal, cu excepția cazului combustibililor.
De exemplu, o companie care utilizează materii prime reciclate chimic pentru a produce o varietate de materiale industriale ar putea afirma că polimerii săi conțin mai mult material reciclat, atâta timp cât celelalte produse nu sunt etichetate ca având o cantitate la fel de mare.
Aceasta înseamnă că o sticlă de plastic ar putea fi etichetată ca fiind fabricată cu 30 % plastic reciclat, chiar dacă, din punct de vedere tehnic, nu conține atât de mult material reciclat.
Industria chimică, care are de câștigat de pe urma acestei decizii, susține că toate tehnologiile sunt necesare pentru a face față deșeurilor din plastic.
Propunerea „include și recunoaște în mod corect rolul reciclării chimice în contribuția la economia circulară și la obiectivele și ambițiile climatice ale Europei”, a declarat Vopak, o companie olandeză de logistică în domeniul petrolului, gazelor și produselor chimice, când Comisia a solicitat feedback cu privire la propunerea sa vara trecută.
Comisia a declarat că dorește, de asemenea, să monitorizeze mai bine piața pentru a proteja reciclatorii europeni de plastic care nu pot concura cu importurile ieftine de plastic nou și reciclat din alte regiuni.
Pentru a face acest lucru, creează noi coduri vamale pentru a diferenția între plasticul virgin și cel reciclat care intră în UE. De asemenea, va audita fabricile de reciclare „atât din interiorul, cât și din afara UE” pentru a asigura conformitatea cu standardele blocului.
„Facem tot ce putem în ceea ce privește intervențiile autorităților publice și intervențiile de reglementare pentru a îmbunătăți argumentele comerciale în favoarea plasticului reciclat în Uniunea Europeană”, a declarat un oficial al UE.
Dar acest lucru nu corespunde așteptărilor operatorilor din domeniul reciclării plasticului, având în vedere că Comisia permite în continuare producătorilor să își îndeplinească obligațiile privind conținutul reciclat utilizând plastic reciclat provenit din afara UE.
Industria chimică, care are de câștigat de pe urma acestei decizii, susține că sunt necesare toate tehnologiile pentru a face față deșeurilor din plastic. | Gian Ehrenzeller/EPA
„Răspunsurile oferite până acum sunt insuficiente, având în vedere miza economică, industrială și socială. Este imperativ ca Comisia să recunoască pe deplin gravitatea situației și să adopte măsuri care să răspundă cu adevărat provocărilor”, a declarat firma franceză de reciclare Veolia.
Comisia solicită, de asemenea, feedback din partea actorilor din industrie, a ONG-urilor și a cetățenilor cu privire la așa-numitele criterii de sfârșit de ciclu de viață pentru plastic, o listă de standarde pe care deșeurile din plastic trebuie să le îndeplinească pentru a fi considerate reutilizabile în întreaga UE.
„Noile norme vor permite ca plasticul reciclat să nu mai fie clasificat ca deșeu și să circule mai ușor în toate cele 27 de state membre”, a declarat Comisia.