Marile companii din Rusia anunță debutul celei mai grave crize industriale din anii 1990 și până acum. Kremlinul ia bani de unde poate. Ce urmează în 2026?
Economia Rusiei este într-o formă tot mai proastă, arată un avertisment lansat chiar de companiile locale, potrivit publicației independente The Moscow Times. Problemele vin într-un moment în care Kremlinul dă semne că nu este dispus să renunțe la condițiile maximaliste impuse pentru încheierea războiului din Ucraina.
Mai mult, Rusia, cu o economie din ce în ce mai afectată de război, va apela la economiile contribuabililor în 2026 pentru a finanţa campania militară din Ucraina, în timp ce industria şi piaţa internă, dominate din ce în ce mai mult de China, se deteriorează, scrie vineri EFE într-o analiză.
„Prioritatea strategică este de a asigura finanţarea nevoilor de securitate şi apărare ale ţării, precum şi sprijinul social pentru familiile care participă la operaţiunea militară specială (războiul din Ucraina)”, se arată în declaraţia publicată de Ministerul Finanţelor rus la anunţarea creşterii cotei de TVA de la 20% la 22% pentru anul viitor.
Rusia, în pragul unei crize severe
Înăsprirea sancțiunilor, creșterea ratelor dobânzilor și încetinirea bruscă a creșterii economice după boom-ul economiei de război au împins industria rusă în pragul unei crize severe.
Potrivit directorilor marilor companii industriale, vânzările din acest an sunt cele mai slabe înregistrate din 1998 și până în prezent – a arătat un sondaj realizat de Institutul de Prognoze Economice al Academiei Ruse de Științe.
Estimările cererii, realizate de marile întreprinderi, sunt și ele foarte pesimiste, sub minimele din 2009 – criza financiară mondială – și 2015, când au fost impuse primele sancțiuni împotriva Rusiei pentru anexarea Crimeei.
„Industria a suportat cu înțelegere perioada inițială de răcire artificială a economiei ruse, dar în 2025, răbdarea ei s-a epuizat”, a concluzionat studiul Institutului de Prognoze Economice al Academiei Ruse de Științe, citat de Kommersant.
Industria a intrat în recesiune
Planurile de producție pentru fabrici și uzine din întreaga țară au fost reduse în acest an la cel mai scăzut nivel din ultimii 16 ani. Indicele general al optimismului industrial a scăzut, de asemenea, la cel mai scăzut nivel din 2009, arată sondajul. După doi ani de boom produs de cheltuielile militare, în care bugetul a investit zeci de trilioane de ruble în megaproiecte și întreprinderi din domeniul apărării, economia rusă a intrat în depresie.
Creșterea PIB-ului a încetinit până spre zero, iar industria a intrat în recesiune. În noiembrie, potrivit Rosstat, volumul producției din Rusia a scăzut cu 0,7% față de aceeași perioadă a anului trecut: metalurgia a scăzut cu 4,1%, industria chimică cu 1,7%, iar ingineria mecanică cu 5,4%.
Pentru prima dată în 15 ani, producția alimentară a început să scadă, cu 0,8%. Unele industrii au cunoscut un colaps total: producția de tractoare a scăzut cu 61,6%, buldozerele cu 53,7%, lifturile cu 37,2%, iar autoturismele cu jumătate. Industria auto a ajuns, de asemenea, la cele mai slabe niveluri din 2022, producția scăzând cu 34,1%.
Economia este „înghețată” și instabilă
În ciuda declarațiilor optimiste ale Kremlinului, economia militară a Rusiei se confruntă cu o dezindustrializare, scriu economiștii de la Jamestown Foundation.
„Sectoarele de înaltă tehnologie cedează locul industriilor cu utilizare intensivă a forței de muncă și productivitate scăzută, în timp ce economia civilă stagnează și producția militară are prioritate”, spun acești economiști.
Iar costul sancțiunilor pentru economie este în creștere, indiferent de afirmațiile guvernului, a observat într-un articol pentru Washington Post economista Alexandra Prokopenko observă.
Economia este „înghețată” și instabilă, a spus ea.
„Cea mai apropiată analogie este o mașină care staționează în modul neutru, cu motorul supraîncălzit. Mașina nu se mișcă nici înainte, nici înapoi, dar cu cât staționează mai mult, cu atât se acumulează mai multe daune sub capotă”, a spus Prokopenko.
Putin continuă campania militară şi amână negocierile de pace până când îşi va atinge obiectivele
Mai mult, economia aflată în dificultate lasă de izbelişte industrii precum metalurgia şi energia, sectorul cărbunelui fiind în special în criză.
Între timp, în ciuda creşterii preţurilor, a scăderii investiţiilor şi a cererii, preşedintele rus Vladimir Putin a decis să continue deocamdată campania militară şi să amâne negocierile de pace până când îşi va atinge obiectivele.
De fapt, când a convocat Consiliul de Stat joi, Putin a dat asigurări că ruşii vor înţelege şi vor susţine creşterea impozitelor, cu condiţia ca statul să îşi îndeplinească obligaţiile sociale şi să garanteze securitatea ţării.
Criza greilor
Sectoarele petrolului, gazelor, cărbunelui şi metalurgiei sunt în criză, la fel ca şi marile corporaţii de stat, cum ar fi compania nucleară Rosatom, compania hidroelectrică RusHydro şi compania feroviară RZhD.
Din cauza ultimelor sancţiuni americane împotriva celor mai mari companii petroliere ale Rusiei – Rosneft şi Lukoil – veniturile din exporturile de ţiţei şi gaze au scăzut cu 35% în noiembrie şi se aşteaptă să scadă cu încă 50% la nivelul lunii decembrie.
Cu toate acestea, autorităţile nu îşi pot permite o salvare prin injecţii de capital din cauza inflaţiei ridicate şi a eforturilor intense de a o reduce, după ce au sacrificat deja aproape complet climatul investiţional al ţării.
Astfel, Rusia va intra în 2026 cu sectoare cheie stagnante, dar îşi va menţine obiectivul principal de a reduce ratele ridicate ale inflaţiei.
„Dinamismul economiei în acest moment este aproape zero. Este ca o maşină în punct mort cu motorul pornit, aşa cum este cazul industriei militare, care funcţionează la putere maximă”, a comentat economista de la Carnegie, Aleksandra Prokopenko.
În această săptămână, viceprim-ministrul rus Aleksandr Novak a recunoscut că Rusia nu va ieşi din stagnarea economică actuală până în 2027, după ce Ministerul Economiei a prognozat o creştere a PIB-ului de 1% pentru acest an, faţă de 4,1% în 2024.
Kremlinul ia de unde poate
Autorităţile ruse observă o scădere drastică a veniturilor publice, dar în loc să reducă cheltuielile, cresc povara fiscală asupra cetăţenilor, văzând în populaţie doar o altă resursă.
Pe lângă TVA, vor creşte şi alte impozite, cum ar fi cele pe venitul persoanelor fizice şi ale societăţilor. Scutirile de taxe pentru lucrătorii independenţi şi pentru majoritatea IMM-urilor vor fi eliminate, iar impozitele pe autoturisme vor creşte, în ciuda faptului că acesta este un alt sector aflat în dificultate.
Companiile de tehnologie, de exemplu, îşi vor vedea cota de impozitare dublată, de la 7,6% la 15%.
Colectarea veniturilor prin confiscarea activelor private a continuat şi în acest an, ajungând la 50 de miliarde de dolari (aproape 2% din PIB) până la jumătatea anului, în urma naţionalizării a peste 100 de active din 2022.
Ce urmează în 2026?
Noile măsuri fiscale ar putea declanşa o reacţie în lanţ care va duce la o scădere suplimentară a cererii. TVA-ul va creşte costurile de producţie, ceea ce, împreună cu creşterea cotelor de impozitare, va duce la creşterea preţului produsului final.
Potrivit opozantului rus Igor Lipsiţ, de profesie economist, IMM-urile vor fi cele mai afectate. În plus, în opinia sa, aceste măsuri nu vor face decât să crească economia subterană.
„Este un scenariu clasic: statul împinge Rusia pe marginea prăpastiei, în timp ce oamenii obişnuiţi încearcă să se salveze scăpându-i printre degete”, spune el.
IMM-urile ruseşti sunt îngrijorate de situaţie, deoarece schimbările au un impact semnificativ asupra afacerilor lor, care, în general, operează cu marje de profit mici şi întâmpină dificultăţi din ce în ce mai mari în a concura cu companiile chineze.
Între timp, rubla puternică, ce s-a apreciat cu 45% în acest an – o creştere fără precedent în ultimii 30 de ani – creează de fapt probleme pentru economia militară, potrivit Bloomberg.
Dacă tendinţa ascendentă continuă, „răcirea” economiei ruse ar putea duce la stagflaţie, adică stagnare economică cuplată cu o creştere semnificativă a preţurilor.
Astfel, experţii prevăd că la anul vom asista la o intensificare a disputei dintre autorităţile economice care susţin o politică monetară strictă menită să reducă inflaţia, cum este cazul Băncii Centrale a Rusiei, şi cei care pledează pentru o rublă mai slabă pentru a îmbunătăţi climatul investiţional, cum ar fi patronatul rus – directorul executiv al Nornickel, Vladimir Potanin, a cerut vineri o rată a dobânzii de 6%, în scădere de la 16% în prezent – şi Sberbank, cea mai mare bancă a ţării.
