Comisia Europeană reduce estimarea de creştere a economiei României pentru 2024 de la 3,3% la 1,4%! Deficit bugetar de 8% şi inflaţie de 5,5%. Ce mai arată raportul CE
Comisia Europeană a revizuit vineri, 15 noiembrie, semnificativ în scădere estimarea de creştere a economiei României pentru 2024, de la 3,3% la 1,4%, anticipând totuşi că avansul PIB se va îmbunătăţi în următoarii doi ani.
Mai mult, deficitul bugetar este prognozat la 8% în acest an, acesta urmând să se menţină aproape de acest nivel şi în următorii doi ani, în timp ce inflaţia va fi de peste 5%, potrivit prognozei economice a instituţiei, publicată vineri.
Comisia Europeană reduce estimarea de creştere a economiei României pentru 2024 de la 3,3% la 1,4%! Deficit bugetar de 8% şi inflaţie de 5,5%. Ce mai arată raportul CE
Potrivit Comisiei, creşterea economică este aşteptată să rămână limitată la 1,4% în 2024, fiind afectată de cererea externă scăzută şi de costurile ridicate ale energiei.
Totuşi, experţii Comisiei prevăd o accelerare a creşterii PIB-ului la 2,5% în 2025 şi 2,9% în 2026, impulsionat de o redresare treptată a cererii externe, condiţii financiare mai favorabile şi investiţii private în creştere.
România se confruntă cu o creştere a deficitului bugetar, prognozat să atingă 8% din PIB în 2024, faţă de 6,5% în 2023, din cauza cheltuielilor guvernamentale accelerate şi a creşterilor mari ale salariilor din sectorul public, pensiilor şi cheltuielilor sociale. Pentru 2025 şi 2026 sunt estimate deficite bugetare de 7,9%.
Prognoza Comisiei Europene nu include niciun impact al potenţialelor măsuri de reducere a deficitului bugetar ale guvernului asupra veniturilor sau cheltuielilor incluse în planul fiscal şi structural pe termen mediu, pe care România l-a prezentat Comisiei la 25 octombrie. Aceste măsuri nu sunt suficient specificate de către guvernul României în această etapă, a subliniat raportul Comisiei. Cu toate acestea, ele au potenţialul de a reduce semnificativ deficitul public în raport cu această prognoză, dacă sunt concepute şi implementate corespunzător în cadrul bugetului pentru 2025.
Inflație de 5,5% în 2024
Inflaţia, deşi în scădere faţă de nivelurile ridicate din 2023 (de aproape 10%), va fi de 5,5% în 2024, din cauza presiunilor asupra preţurilor şi a cererii interne robuste. Pentru anul viitor este aşteptată o inflaţie de 3,9%, iar pentru 2026 de 3,6%.
Comisia Europeană a arătat că inflaţia va continua să încetinească până la sfârşitul lui 2026, fiind posibil să atingă ţinta BNR de 2,5% ±1 punct procentual.
În acelaşi timp, deficitul de cont curent va creşte la 8,3% din PIB în 2024, din cauza cererii interne puternice, cu perspective de reducere pe termen mediu printr-o consolidare a competitivităţii şi reforme structurale (7,6% în 2025 şi 6,9% în 2026).
În ciuda încetinirii economice, cererea de muncă rămâne puternică, iar rata şomajului va fi de 5,5% în 2024 şi 2025 şi de 5,4% în 2026. Cu toate acestea, datoria publică a României este aşteptată să crească de la 48,9% din PIB în 2023 la aproape 60% până în 2026.
Încetinire a economiei în următorii ani
Cea mai recentă progonză economice a Comisiei Europene, publicată vineri, bugetul României se va confrunta cu provocări semnificative în anii următori. Datele macroeconomice arată o încetinire a creșterii economice în acest an, însă o revenire ușoară în anii următori. În schimb, va crește deficitul și datoria publică. De asemenea, deficitul balanței comerciale, adică diferența dintre impoturi și exporturi, va crește.
„Datoria publică generală este de așteptat să crească de la 48,9% din PIB în 2023 la aproape 60% în 2026, reflectând deficite mari și o creștere mai lentă a PIB-ului nominal în următorii ani”, se arată în prognoza Comisiei Europene.
Sunt și unele vești bune
Sunt însă și câteva vești bune, cererea de forță de muncă va reduce și mai mult șomajul, iar economia va avea un avans de 2,5% în 2025 și 2,9% în 2026. De asemenea, potrivit prognozei, vor crește investițiile, în special datorită fondurilor europene.
Cererea internă puternică duce la creșterea importurilor
Pe parcursul anului 2024, producția industrială, construcțiile rezidențiale, serviciile IT și transportul au pierdut un avânt semnificativ de creștere din cauza cererii externe lente din partea principalilor parteneri comerciali ai României, a creșterii rapide a salariilor și a prețurilor ridicate la energie. În același timp, vânzările cu amănuntul au crescut puternic, pe măsură ce veniturile disponibile reale au crescut într-un ritm rapid. Cu toate acestea, consumul privat dinamic a fost în mare parte compensat de contribuția negativă ridicată la creșterea PIB-ului din exporturile nete, în timp ce creșterea investițiilor private a fost moderată de incertitudinea din jurul măsurilor de consolidare fiscală așteptate. Ca urmare, se estimează că creșterea PIB real va încetini la 1,4% în 2024, de la 2,4% în 2023.
Se estimează că o creștere treptată a cererii externe și a exporturilor, o nouă relaxare a condițiilor financiare, un consum privat rezistent și o accelerare a investițiilor private vor duce la creșterea PIB-ului real la 2,5% în 2025 și la 2,9% în 2026. Investițiile finanțate de UE în infrastructura publică urmează să susțină puternic creșterea. În ciuda raporturilor comerciale favorabile, contribuția negativă ridicată a exporturilor nete la creșterea PIB în 2024 se preconizează că va crește deficitul de cont curent la aproximativ 8% din PIB, de la 7% din PIB în 2023. O redresare a exporturilor și moderarea importurilor, susținute de încetinirea creșterii salariilor și câștigurile de competitivitate din investițiile în curs și reformele structurale, se așteaptă să reducă oarecum deficitul de cont curent.
Șomajul scăzut și creșterea moderată a salariilor
Presiunile de pe piața muncii s-au diminuat, reflectând în principal încetinirea activității economice și un flux în creștere de lucrători străini. Cu toate acestea, cererea de muncă rămâne rezistentă, iar rata șomajului este de așteptat să scadă marginal în orizontul de prognoză.
Salariile nominale atât în sectorul public, cât și în cel privat au continuat să crească puternic cu o rată de două cifre în 2024. Cu toate acestea, se presupune că acestea vor stagna în 2025 și 2026, având în vedere creșterile deja mari ale salariului minim, inflația mai scăzută și scăderea pieței muncii.
Scăderea inflației
O scădere semnificativă a prețurilor la energie și alimente va duce la o scădere a inflației totale IAPC, de la aproape 10% în medie în 2023, la aproximativ 5,5% în 2024. Cu toate acestea, presiunile subiacente ale prețurilor rămân ridicate, datorită cererii interne puternice. Se estimează că inflația medie IAPC va scădea în continuare și, în cele din urmă, se va încadra în intervalul țintă de inflație al băncii centrale de 2,5% ±1 punct procentual, dar numai spre sfârșitul anului 2026.
Deficitul guvernamental se preconizează să rămână ridicat în 2025 și 2026, conform politicilor actuale
Se estimează că deficitul public al României va ajunge la 8% din PIB în 2024, mult mai mare decât în 2023 (6,5% din PIB). Deficitul mai mare decât se aștepta reflectă o creștere foarte rapidă a cheltuielilor guvernamentale, în principal din cauza creșterilor mari ale salariilor din sectorul public, a cheltuielilor cu bunuri și servicii și a transferurilor sociale, inclusiv a pensiilor. De asemenea, reflectă o creștere ușor mai lentă a veniturilor din cauza activității economice mai slabe decât se aștepta. Se așteaptă ca investițiile publice ca pondere din PIB să crească semnificativ, reflectând obiective ambițioase atât pentru proiectele de investiții finanțate la nivel național, cât și pentru cele finanțate de UE.
În 2025 și 2026, deficitul este prognozat să rămână ridicat. În 2025, costul pe termen scurt al reformei pensiilor și o creștere suplimentară a plăților dobânzilor (2,2% din PIB în 2026, față de 1,4% din PIB în 2022) sunt proiectate să mențină creșterea cheltuielilor guvernamentale la un nivel ridicat. Creșterea veniturilor ar trebui să rămână robustă, în concordanță cu evoluția activității economice.
Este important de menționat că prognoza nu include niciun impact al potențialelor măsuri de reducere a deficitului asupra veniturilor sau cheltuielilor incluse în planul fiscal și structural pe termen mediu pe care România l-a prezentat Comisiei la 25 octombrie. Aceste măsuri nu sunt suficient specificate în această etapă. Cu toate acestea, ele au potențialul de a reduce semnificativ deficitul public în raport cu această prognoză, dacă sunt concepute și implementate corespunzător în contextul bugetului pentru 2025, transmite Comisia Europeană.
