Odată cu plățile digitale avem ocazia să facem economii. Deși, instrumentul financiar este disponibile de ceva timp nu mulți sunt cei care cunosc ce presupune conceptul de cashback.
Este un tip de pușculiță, dar virtuală care returnează o mică parte din suma pe care am plătit-o cu cardul la orice agent economic.
Accesarea acestei funcții este extrem de facilă. Tot ce trebuie făcut este să deschidem aplicația bancară a cardului și să consultăm ofertele de cashback disponibile și, în mod evident să o alegem pe cea mai convenabilă. Așadar, în funcție de sumele plătite cu cardul, pușculița crește. Cu alte cuvinte este varianta modernă a zicalei cu „o mână dai, iar cu alta dai”.
Mihai Sandu, șef Departament plăți digitale, a precizat că serviciul este valabil de prin 2020, iar de atunci creșterea a fost constantă și accelerată în același timp. Partenerii au diversificat oferta, iar clienții au ales varianta care li s-a potrivit cel mai bine.
Un tânăr care a dat curs unei astfel de oferte, a mărturisit că a reușit să economisească 200 de lei și chiar foarte simplu. „La un moment dat, după ce mai făceam mai multe tranzacţii, intram acolo, la economii, şi pac! 100 de lei, 200 de lei, de unde-s ăştia? Metodele nu conving, însă, pe toată lumea. Nu ştiu dacă mi s-a părut doar o strategie de marketing sau era ceva real. Adică nu mi-a inspirat încredere neapărat.”
O altă metodă de economisire este ceea ce băncile numesc Round-up. În linii mari funcționează pe aceleași principii, doar că suma pe care o plătim este rotunjită, iar banca trimite automat banii în contul nostru de economii.
Concret, să spune că achiziționați un produs care costă 37 de lei, plătiți cu cardul, banca rotunjește până la 40 de lei, iar diferența de 3 lei este livrată în contul de economii. Luiza Domnișoru, director de comunicare virtuală a explicat că utilizatorii au la dispoziție două variante, fie livrează suma respectivă, adică diferența până la o sumă rotundă în contul personal, fie o pot dona către unul din ONG-urile partenere băncii respective.
Ca să vă faceți o idee, la un salariu mediu de 5.000 de lei, după cheltuielile lunare suma restituită poate reprezenta chiar și 10% din acei 5.000 de lei. Pe de altă parte, există riscul să picăm în extrema cealaltă, adică de dragul unor asemenea sisteme de economisire am putea fi tentați să cumpărăm tot mai mult. Consultantul financiar, Adrian Asoltanie a explicat care este și reversul medaliei.
„De fapt, nu faci decât să cheltuieşti din ce în ce mai mult încercând să economiseşti, iar nu asta e ordinea corectă. Este o găselniţă de marketing, care e legată de consum mai mare, de a cheltui mai mulţi bani, de a folosi mai des serviciul respectiv”. Așadar, acest sistem de economisire nu este recomandat persoanelor mai puțin cumpătate.
Datele arată că 20% dintre români nu reușesc să economisească deloc, în timp ce jumătatea abia reușesc să pună deoparte 500 de lei lunar. Și mai grav este că 65% dintre salariați nu au bani să supraviețuiască nici măcar o săptămână în cazul în care rămân fără sursa de venit, spre deosebire de polonezi care se descurcă aproape un an cu banii economisiți.