Liderii europeni se reunesc astăzi la Conferința de Securitate de la Munchen, la un an de la discursul șocant al vicepreședintelui SUA, JD Vance despre relațiile transatlantice tensionate. Accentul din discuții se va pune pe modul în care greii Europei intenţionează să riposteze politicilor lui Donald Trump.
Acum un an, Vance i-a atacat pe „comisarii” UE pentru cenzura libertății de exprimare, a criticat guvernele pentru migrația în masă și a avertizat că amenințarea principală pentru Europa vine „din interior”, nu din Rusia.
După discursul ideologic de 20 de minute, mulți au părăsit sala punând la îndoială viitorul alianței transatlantice și capacitatea acesteia de a supraviețui în următorii patru ani.
Astăzi, cea de-a 62-a ediție a forumului va reuni aproximativ 60 de lideri mondiali, 100 de miniștri ai apărării și afacerilor externe, generali, diplomați, legislatori și experți în politici publice, o tradiție începută în 1963.
Printre participanţi se numără preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz, prim-miniştrii britanic Keir Starmer, danez Mette Frederiksen şi polonez Donald Tusk, alături de înalţi oficiali ai UE şi NATO.
De data aceasta, secretarul de stat american şi consilier pentru securitate naţională, Marco Rubio, va lua cuvântul în numele administraţiei Trump.
Rubio s-a dovedit a fi un mesager al agendei „America First” (America pe primul loc – n.r.), dar nu a îmbrăţişat stilul provocator şi conflictual care a definit apariţia lui Vance – ceea ce sugerează că „muniţia” retorică va fi probabil mai limitată.
Astăzi, accentul se va pune pe modul în care liderii Europei intenţionează să riposteze.
Întrebarea cu care se confruntă liderii prezenţi la Munchen este în ce măsură sunt pregătiţi să-şi traseze propria cale, una mai independentă de Washington. Asta în condițiile în care a trecut un an în care Trump a impus tarife vamale mari Europei, a urmărit o relaţie mai caldă cu preşedintele rus Vladimir Putin, a publicat o Strategie de Securitate Naţională care deplângea, între altele, că Europa se confruntă cu „ştergerea civilizaţiei” din cauza politicilor sale de migraţie şi a demarat o campanie agresivă de dobândire a Groenlandei, teritoriu autonom din cadrul Regatului Danemarcei.