Consiliul Consultativ Științific pentru Schimbări Climatice, lansat în România! Organism independent format din cercetători și experți de climă și mediu
Un grup de cercetători și experți de climă și mediu, contribuitori la raportul Starea Climei, s-au constituit miercuri, 3 iunie, într-un organism independent care urmărește să contribuie cu expertiză științifică la dezbaterea și fundamentarea politicilor climatice din România, se arată într-un comunicat remis recent.
Consiliul Consultativ Științific pentru Schimbări Climatice („Consiliul”) este un organism independent constituit din cercetători și experți în domenii care privesc evoluția și impactul schimbărilor climatice în România. Asemenea organismelor cu profil similar care funcționează deja în numeroase state membre ale Uniunii Europene, Consiliul este guvernat de principiile independenței editoriale, al transparenței surselor, al rigorii metodologice și al asumării explicite a pozițiilor.
Prin activitatea sa, Consiliul își propune să prezinte și să explice evoluțiile climatice și impactul acestora în România, să contribuie la politicile publice cu relevanță climatică și să participe în dezbaterea publică prin recomandări și analize fundamentate științific, sprijinind astfel dezvoltarea unor măsuri și direcții de acțiune eficiente pentru atenuarea și adaptarea la schimbările climatice.
Din cine este format Consiliul Consultativ Științific pentru Schimbări Climatice
Consiliul reunește cercetători și experți cu reputație recunoscută în climatologie, meteorologie, agricultură, politici energetice, antropologie medicală și biodiversitate: dr. Mihai Adamescu, dr. Bogdan Antonescu, dr. Gabriel Bădescu, dr. Mihaela Caian, dr. Mihnea Cătuți, dr. Sorin Cheval, prof. dr. Adina-Eliza Croitoru, prof. dr. Mihai Dima, dr. Radu Dudău, dr. Monica Ioniță și dr. Valentin-Veron Toma.
Consiliul urmărește să fie o structură deschisă și reprezentativă, care să reflecte diversitatea expertizei disponibile în România și să se dezvolte pe măsura nevoilor pe care le ridică provocările climatice.
De ce acum?
Conform rapoartelor naționale Starea Climei (2024, 2025), România se confruntă cu efecte tot mai vizibile ale schimbărilor climatice: valuri de căldură mai frecvente și mai intense, perioade de secetă prelungită, fenomene meteorologice extreme și degradarea ecosistemelor. Agricultura, resursele de apă, sănătatea populației și infrastructura sunt deja expuse unor riscuri în creștere.
Răspunsurile la provocările climatice cu care România se confruntă trebuie formulate cu înțelegerea deplină a datelor științifice și a riscurilor pe termen lung. Un astfel de nivel de înțelegere poate fi atins cu ajutorul unei colaborări strânse între cercetători și factorii de decizie.
Primul document al Consiliului: recomandări pentru pregătirea orașelor în fața provocărilor climatice ale verii
La evenimentul de lansare, membrii prezenți vor prezenta primul document de politici publice al Consiliului, „De la recomandări la acțiune: pregătirea orașelor pentru provocările climatice ale verii”, adresat autorităților locale.
Vezi documentul aici De la recomandari la actiune_Pregatirea oraselor pentru provocarile climatice ale verii_CCSSC
Recomandările pornesc de la date climatice care confirmă o tendință clară de încălzire, în special în perioadele de vară, în orașele din România: temperatura medie a verilor a crescut cu până la 2,1°C față de perioada 1961–1990, numărul zilelor cu stres termic intens s-a dublat sau chiar triplat în mai multe orașe, iar vara anului 2024 a înregistrat un record îngrijorător: 63 din 92 de zile estivale au fost marcate de valuri de căldură, cu peste 600 de decese suplimentare în iulie-august.
Pe lângă efectele directe asupra sănătății, documentul evidențiază și un impact economic semnificativ: numărul orelor de muncă pierdute din cauza expunerii la căldură a crescut de aproape opt ori față de perioada de referință, ajungând la circa 104 milioane de ore în 2023. La acestea se adaugă efectele fenomenelor extreme: în primele nouă luni din 2024, despăgubirile plătite pentru locuințele afectate de furtuni s-au ridicat la aproape 50 de milioane de lei, dublu față de întregul an anterior.
Documentul propune măsuri concrete pentru autoritățile locale, structurate pe două orizonturi de timp. În primul rând, acelea care pot produce efecte deja în această vară: extinderea rețelei de spații de răcorire, asigurarea accesului la apă potabilă în spațiul public, protejarea lucrătorilor expuși la temperaturi ridicate și comunicarea clară a riscurilor. În al doilea rând, acelea care vizează o pregătire pe termen mediu și lung: sisteme de avertizare timpurie mai eficiente, extinderea infrastructurii verzi, reducerea suprafețelor impermeabile și elaborarea planurilor locale de adaptare climatică.
Vezi aici Declaratie de scop și identitate Consiliul Consultativ Stiintific Schimbari Climatice
