Construcțiile din București, blocate de schimbările legislative. Lipsa de predictibilitate şi schimbările legislative de pe o zi pe alta au dus la blocajul sectorului construcţiilor în Bucureşti, spun dezvoltatorii.
Efectul este că astfel scade și contribuţia la PIB-ul României cu 7%.
Reprezentanţii Asociaţiei Investitorilor în Real Estate din România au transmis că în ultimii 3 ani nu s-a aprobat niciun plan urbanistic zonal în Bucureşti şi cer ca în Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului şi Construcţiilor acestea să treacă de la primăria Capitalei la primăriile de sectoare.
Blocajul construcțiilor în care se află Bucureștiul a dus la scăderea contribuției la PIB cu 7%, arată datele Asociaţiei Investitorilor în Real Estate din România. Este echivalent cu aproape jumătate din deficitul bugetar al ţării pe 2023. În plus, mari companii internaționale și-au anunțat reducerea sau încetarea operațiunilor.
”Noi construim clădiri de birouri, case, centre comerciale unde merg oamenii. În ceea că priveşte Produsul Intern Brut al ţării, avem o contribuţie semnificativă. Avem mii de angajaţi şi contribuim la dezvoltarea economică a ţării de asemenea”, a declarat Dennis Selinas, președintele AREI citat de Antena 3.
Asociaţia Investitorilor în Real Estate din România solicită ca in Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului şi Construcţiilor, PUZ-urile sa treacă de la Primăria Capitalei la primăriile de sector.
Aceştia susţin că sistemul actual încalcă principiile constituționale ale descentralizării și autonomiei.
”Viziunea urbanistică se regăsește în PUG, puzurile vin să o completeze. Acest transfer de competențe nu ar avea cum să afecteze viziunea urbanistică”, spune Irina Dumitru, avocat Deloitte.
În alte țări, deciziile se iau la nivel local.
”Sunt multe exemple cum că administraţia, la cel mai mic nivel, are abilitatea de a reprezenta interesele oamenilor mai bine decât la nivel general. De exemplu, în Londra sunt diferite sectoare şi fiecare ia decizii”, a mai explicat Dennis Selinas, președintele AREI.
”Investitorii în sectorul imobiliar au nevoie de claritate și predictibilitate. În acest context așteptările noastre la PUG sunt să ofere această transparență și predictibilitate”, a declarat Robert Ioniță, membru fondator AREI.
Constructorii atrag atenţia că aşa cum este proiectul, prevede că orice teren, fie proprietate publică, fie proprietate privată, poate să fie calificat drept spaţiu verde.
”Se mai poate ajunge la un abuz dacă s-ar aproba codul în forma actuală, s-ar putea ajunge la o expropriere, la o lipsă de proprietate, atâta timp cât un spațiu privat va fi declarat spațiu verde. Se poate declara dacă asta este viziunea, dar numai printr-o expropriere și o despăgubire justă”, a explicat și Geo Mărgescu, membru în Consiliul Director AREI.
Membrii AREI atrag atenţia asupra multiplelor schimbări legislative şi cer ca imobilele să respecte legislaţia în vigoare de la momentul obţinerii autorizaţiei. Astfel, nu ar mai fi cazuri în care construcţii care deţin toate avizele, date de autorităţile locale, sunt declarate ilegale. Şi doar construcţiile făcute fără autorizaţie ar trebui dărâmate. Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului şi Construcţiilor se află de câteva luni în dezbatere în comisiile de specialitate din Camera deputaţilor.