Continuă ancheta privind turcul evadat de la Rahova! Șeful ANP recunoaște că a aprobat personal permisia de trei zile chiar dacă a existat și un aviz negativ

Apar noi informații după ce bărbatul cu cetățenie turcă, încarcerat pentru omor, aflat în libertate într-o permisie, nu s-a mai întors în Penitenciarul Rahova. Acum, polițiștii încearcă să îl localizeze, însă ar exista deja informații că a fugit din țară. Mai mult, Bogdan Burcu, directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), a admis că, în procesul de avizare pe care l-a aprobat personal, este posibil „să fi existat și un aviz negativ” pentru milionarul turc, dar a trecut peste el, motivând că s-a ghidat după standardele europene și prevederile CEDO.

Directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), Bogdan Burcu, a declarat că el a fost cel care a aprobat permisia de trei zile în cazul turcului condamnat la aproape 23 de ani de închisoare pentru uciderea unui poliţist şi care nu a revenit luni în Penitenciarul Rahova. Burcu a recunoscut că „e posibil să fi existat un aviz negativ al uneia dintre persoanele de pe circuitul de aprobare”.

Ultimele imagini cu acesta au fost surprinse de camerele de supraveghere în momentul în care acesta a plecat de la restaurantul la care a fost, în data de 24 ianuarie, chiar în a doua zi de permisie.

Poliția încearcă acum să refacă traseul deținutului pentru a-l găsi, deși eixstă și ipoteza că acesta ar fi plecat din țară. Potrivit Digi 24, autoritățile au stat de vorbă și cu fosta parteneră a cetățeanului turc, care declara, de altfel, că un bărbat ar fi anunțat-o că l-ar fi văzut pe individ în Turcia.

Reprezentanții închisorii spun că cetățeanul turc a primit în ultimii ani 24 de permisii și 72 de recompense.

Șeful ANP recunoaște că a aprobat personal permisia de trei zile

Șeful ANP a declarat marți, la Digi24, că el a fost cel care a aprobat permisia de trei zile în cazul lui Atas Abdullah, turcul condamnat la 22 de ani și 10 luni de închisoare pentru uciderea unui poliţist şi care nu a revenit luni în Penitenciarul Rahova.  Burcu a explicat că permisiunea de ieşire din penitenciar se acordă la propunerea persoanelor care lucrează în mod direct cu deţinuţii: șef de puncte de lucru, educator, psiholog sau asistent social.

„Acestea sunt analizate și avizate de șeful secției în care deținutul este repartizat și apoi de o comisie formată din directorul penitenciarului și cei doi directori adjuncți. Pentru permisiunile mai mari de o zi, ele sunt analizate și la nivelul Administrației Naționale a Penitenciarelor și aprobate de directorul general”, a spus Bogdan Burcu.

Șeful ANP, întrebat cine a aprobat concret ultima permisie de trei zile, a răspuns: „subsemnatul”.

Aviz negativ din partea comisiilor privind permisia

Întrebat dacă a avut vreun aviz negativ din partea comisiilor de pe circuitul de aprobare, în contextul în care, luni seară, Sindicatul Naţional Poliţia Penitenciară (SNPP) susţinea că ar fi aprobat permisia „în ciuda avizelor negative ale structurilor de specialitate din subordine, cu o singură excepţie”, șeful ANP a răspuns că este „posibil să fi existat un aviz negativ”.

 „Din câte îmi aduc aminte, sunt mai multe persoane care avizează aceste permisiuni de ieșire din penitenciar și, posibil, să fi existat un aviz negativ al uneia dintre persoanele de pe circuitul de aprobare”, a spus Bogdan Burcu.

„Vrem să întoarcem în societate persoane mai bune”

Întrebat de ce a decis acordarea unei permisiuni de trei zile unui condamnat la aproape 23 de ani de închisoare, Burcu a invocat recomandările europene și obiectivele sistemului penitenciar.

„Noi ne ghidăm după standardele CPT (n. red. – Comitetul European pentru Prevenirea Torturii şi Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante al Consiliului Europei) și recomandările CEDO, care recomandă ca inclusiv în cazul pedepselor lungi să existe măsuri progresive de contact cu comunitatea, inclusiv prin acordarea de permisiuni de ieșire din penitenciar”, a mai spus șeful ANP.

„Acum, sigur că administraţia ar putea să refuze să acorde permisiuni de ieşire pentru oricare dintre reţinuţi. N-ar mai fi niciun risc, n-ar mai fi nicio problemă. Însă, mâine dorim, ca administraţie, să reîntoarcem în societate nişte persoane mai bune decât au fost în momentul condamnării. Iar pentru asta, toate măsurile pe care ANP caută să le ia, prin colegii şi specialişti din sistem, este ca noi să întoarcem în societate nişte deţinuţi care să nu mai săvârşească infracţiuni, chiar şi criminali”, a subliniat Burcu.

Ce fel de deținut a fost

Referitor la condamnatul evadat, şeful ANP a precizat căă acesta se afla în sistemul penitenciar din 2015 și a avut, timp de aproape zece ani, o conduită pozitivă.

„În această perioadă de 10 ani, din 2015 în 2025, deţinutul a avut o conduită constant pozitivă, a fost permanent recompensat pentru implicarea în activităţile productive de reintegrare socială, a ieşit, a participat la ieşiri în comunitate şi aşa mai departe”, a explicat directorul general.

Bogdan Burcu a mai declarat că la momentul actual sunt verificări dispuse de către ministrul justiţiei în acest caz, pentru a se stabili împrejurările în care a fost dată această permisie.

„L-am rugat pe domnul ministru (n. red. Radu Marinescu), având în vedere că aprobarea permisiunii a fost dată la nivelul directorului general, să dispună dumnealui corpului de control al ministerului justiţiei să efecteze nişte verificări în acest caz. Dacă vor exista deficienţe, sigur persoanele vinovate vor răspunde, inclusiv în ceea ce mă priveşte, dacă este cazul. Altfel, deţinuţii sunt responsabili pe perioada permisiunii de ieşire din penitenciar să respecte regulile ce li se stabilesc”, a afirmat Burcu.

Şeful ANP a adăugat că nu şi-ar „descuraja” colegii directori din penitenciare, „chiar ţinând cont de acest caz”, în a-şi „asuma administrativ responsabilitatea în a acorda astfel de permisiuni”, pentru că „astea sunt recomandările CPT şi ale CEDO”.

„Şi, pornind de la un astfel de caz, pentru că v-am spus, sunt mii de permisiuni acordate. Deci, totalul permisiunilor acordate în 2025 a fost de 4259, în 2024 de 3157. Noi am avut în 2024 doi deţinuţi care nu s-au întors din permisiune de ieşire din penitenciar, în 2025 un deţinut care nu s-a întors din permisiune. Acum, pornind de la aceste excepţii, n-aş dori să le transformăm într-o regulă, având în vedere recomandările CPT, ale CEDO, studiile care arată că aceste recompense sunt esenţiale”, a mai spus directorul general al ANP.

Din anul 2023 nu i s-a mai acordat alt tip de recompensă în afară de permisiunea de ieşire din penitenciar

Potrivit SNPP, din anul 2023 nu i s-a mai acordat deţinutului alt tip de recompensă în afară de permisiunea de ieşire din penitenciar, deşi se recomandă diversificarea acestora. De asemenea, deşi deţinutul a fost selecţionat în regimul semideschis din anul 2024, nu a fost transferat în alt penitenciar de profil, ci a fost menţinut la Rahova, unitate profilată pe regim închis şi arestaţi preventiv, mai susţinea sursa citată.

Omul de afaceri turc Abdullah Atas, condamnat şi închis în Penitenciarul Rahova din 2015 pentru uciderea unui poliţist, nu a mai revenit în închisoare după permisia pe care a avut-o între 23 şi 26 ianuarie, fiind dat în urmărire naţională după ce nu a fost găsit la locuinţa sa din Voluntari şi ulterior în urmărire internaţională, după ce autorităţile române au luat în calcul ipoteza ca acesta să fi fugit în Turcia.

Potrivit Penitenciarului Bucureşti-Rahova, bărbatul, în vârstă de 45 de ani, era condamnat la 22 de ani şi 10 luni de închisoare pentru omor calificat şi, în ultima perioadă, îşi ispăşea pedeapsa în regim semi-deschis.

În august 2015, Abdullah Atas l-a ucis pe un poliţist care îi făcuse semn să oprească, lovindu-l intenţionat cu maşina şi purtându-l pe capota autovehiculului câteva sute de metri. Ulterior, rezultatele au evidenţiat că turcul consumase alcool, având o alcoolemie de aproape 2 la mie.