Cum a devenit Venezuela un rai al traficanților de droguri. De la petrol la haos
Cum a devenit Venezuela un rai al traficanților de droguri. Transformarea dintr-o națiune cândva prosperă, bazată pe petrol, într-un stat narco-corupt și un nod cheie în traficul global de droguri este rezultatul unei convergențe toxice între colapsul instituțional, criza economică și proximitatea geografică față de Columbia.
Venezuela a fost considerată mult timp „Arabia Saudită a Americii Latine” datorită rezervelor sale masive de petrol.
După al Doilea Război Mondial, țara a cunoscut o perioadă de democrație relativ stabilă și prosperitate, finanțată de veniturile din țiței. Cu toate acestea, inegalitatea economică persistentă și dependența totală de petrol au creat un teren fertil pentru nemulțumiri.
Cum a devenit Venezuela un rai al traficanților de droguri..Revoluția Bolivariană
Hugo Chávez (1999-2013) a venit la putere promițând redistribuirea bogăției. Sub conducerea sa, Venezuela s-a rupt de influența Statelor Unite și a închis agențiile americane de combatere a drogurilor (precum DEA), argumentând că acestea încalcă suveranitatea națională.
Acest lucru a eliminat mecanismele internaționale de supraveghere.
După moartea lui Chávez, succesorul său, Nicolás Maduro, a asistat la prăbușirea prețului petrolului și la administrarea defectuoasă a resurselor.
Hiperinflația și criza umanitară rezultată au distrus economia legală, făcând ca banii proveniți din trafic să devină o sursă vitală de finanțare pentru segmente mari ale statului.
Drumul spre narco-stat
Venezuela nu produce cantități semnificative de cocaină, dar locația sa strategică o face esențială pentru tranzitul drogurilor produse în Columbia și destinate Europei și Statelor Unite.
Aceasta împarte o graniță lungă și slab controlată cu Columbia, cel mai mare producător de cocaină din lume.
Pe măsură ce autoritățile columbiene au închis rutele din Pacific și America Centrală, traficanții au mutat operațiunile spre est, folosind Venezuela ca „platformă de lansare”.
Transformarea Venezuelei într-un paradis pentru traficanți nu a fost un accident, ci a fost facilitată de corupția la nivel înalt.
Cartelul Soarelui
Aceasta este o denumire dată rețelei de presupuși traficanți formată din membri de rang înalt ai armatei și ai guvernului venezuelean. Numele provine de la însemnele militare aurii (simbolizând soarele) purtate pe uniformele ofițerilor de rang înalt.
Oficialii de stat și liderii militari ar primi mită masivă pentru a facilita și proteja transportul drogurilor. Ei oferă:
Pază: Folosirea armatei pentru a proteja rutele aeriene și terestre.
Logistica: Acces la aeroporturi, porturi și benzină (care este subvenționată masiv) pentru alimentarea avioanelor traficanților.
Impunitate: Asigurarea că traficanții columbieni nu sunt extrădați și că anchetele interne sunt blocate.
Militarizarea instituțiilor
Regimul Maduro a răspuns crizei economice prin delegarea de funcții civile și economice esențiale către generali și comandanți militari.
Această militarizare masivă a permis corupției legate de droguri să pătrundă în aproape toate sectoarele critice ale statului, de la distribuția alimentelor la controlul vamal.
În concluzie, Venezuela a devenit un rai al traficanților nu neapărat din cauza unei culturi de producție a drogurilor, ci din cauza unui vid de putere și de lege creat de colapsul economic și de un regim care a transformat corupția la nivel înalt într-o strategie de supraviețuire.
Relația cu SUA
Administrația Trump nu l-a recunoscut niciodată pe Nicolás Maduro ca președinte legitim. Statele Unite l-au recunoscut pe liderul opoziției, Juan Guaidó, considerând că regimul Maduro a distrus democrația, a falsificat alegerile și a transformat Venezuela într-o dictatură.
Odată ce Venezuela s-a transformat într-un nod cheie în traficul de cocaină (prin rețeaua militară cunoscută sub numele de Cartel de Los Soles), administrația Trump a acuzat regimul Maduro că a permis și a facilitat direct acest trafic.
În 2020, Departamentul de Justiție al SUA a emis chiar și un mandat de arestare și o recompensă pentru capturarea lui Nicolás Maduro, acuzându-l de narcotrafic și terorism.
Colapsul economic și criza umanitară din Venezuela au dus la un exod masiv de peste 7 milioane de refugiați, destabilizând statele vecine (Columbia, Brazilia, Peru) și creând un vid de securitate.
Tensiunea a fost alimentată și de alianțele lui Maduro, considerate ostile intereselor SUA. Acesta a menținut legături puternice cu inamici geopolitici ai Statelor Unite, în special Cuba, Rusia și Iran.
Sprijinul militar și financiar oferit de aceste țări lui Maduro a fost văzut de Washington ca o ingerință directă în emisfera vestică și o amenințare la adresa influenței SUA.
