Rezultate alegerile Israel. Tabăra Netanyahu conduce după numărarea a 50% din buletinele de vot, dar nimeni nu are majoritate. Partidele arabe au câștigat teren

Rezultatele alegerilor din Israel înceă să se contureze, iar coaliţia lui Benjamin Netanyahu, actualul premier, devansează blocul opoziţiei după numărarea a jumătate din voturile exprimate, potrivit datelor publicate miercuri de Comisia Electorală Israeliană. Marți au avut loc alegerile parlamentare în care prim-ministrul în exerciţiu îşi joacă supravieţuirea politică. Surprinzător este faptul că partidele arabe au început să câștige teren.

Prim-ministrul Benjamin Netanyahu şi rivalul său Gadi Eisenkot, plasaţi de exit-poll-uri la egalitate în alegerile parlamentare, dar fără o majoritate, s-au declarat amândoi pregătiţi să formeze un guvern, ceea ce anunţă negocieri intense, transmite AFP.

„Trebuie să instalăm un guvern puternic de dreapta”, a declarat Netanyahu în cursul nopţii, cerând „majorităţii evreieşti şi sioniste să se unească”.

După numărarea a 50,1% din buletinele de vot, partidul Likud (de dreapta) al domnului Netanyahu şi aliaţii săi au obţinut 56 de locuri din cele 120 ale Knessetului, faţă de 49 pentru blocul opoziţiei şi 15 pentru partidele arabe.

Aceste rezultate parţiale pot varia semnificativ, mai multe sondaje la ieşirea de la urne indicând o cursă strânsă între tabere şi lipsa unei majorităţi parlamentare.

Conform estimărilor, blocul de opoziţie condus de Gadi Eisenkot ar urma să obţină 49 de locuri, iar partidele palestiniene, 15 locuri.

61 de locuri pentru a menține majoritatea în Parlament

Pentru a forma o majoritate în Knesset sunt necesare 61 de locuri, iar estimarea finală a numărului de locuri va fi probabil actualizată pe măsură ce vor fi numărate mai multe voturi. Sondajele la ieşirea de la urne realizate marţi seară indicau că blocul lui Netanyahu şi cel al lui Eisenkot se aflau la egalitate, cu aproximativ 51 de locuri fiecare.

În ciuda rezultatelor strânse, Gadi Eisenkot a considerat estimările iniţiale o „dezaprobare completă” la adresa lui Benjamin Netanyahu. „Poporul a ales schimbarea”, a declarat el în faţa susţinătorilor săi, promiţând că va „face tot posibilul pentru a forma un guvern”.

Prim-ministrul în vârstă de 77 de ani nu l-a menţionat deloc pe rivalul său în discurs. De asemenea, nu a revendicat victoria, menţionând doar că partidul său, Likud, a rămas principala formaţiune, cu aproximativ 27 de locuri (în scădere de la 32 cât avea anterior), înaintea partidului Yashar, condus de Eisenkot.

Cea mai mare rată de participare după 1999

Israelienii au participat în număr mare la aceste alegeri, primele de la 7 Octombrie, cu o rată de participare de 77,7%, cea mai mare de după 1999.

Celălalt eveniment major al serii a fost creşterea spectaculoasă a celor două liste arabo-israeliene, Raam (Lista Arabă Unită, islamist-moderată) şi Lista Comună (extrema stângă), care are putea juca un rol cheie, cu 18 sau 19 potenţiale mandate (faţă de 10 în parlamentul actual).

Tabăra lui Benjamin Netanyahu a suferit „o înfrângere majoră”, a declarat liderul Raam, Mansour Abbas, adăugând că este gata să colaboreze cu Eisenkot, lucru pe care acesta din urmă a declarat în mod constant că nu îl va lua în considerare.

„Formarea unui guvern bazat cu sprijinul partidelor arabe este exclusă”, a insistat la rândul său prim-ministrul, care a desfăşurat o campanie masivă împotriva acestora, folosind sloganul „Dreapta sau Palestina”.

Situaţia pare să fie în prezent într-un impas, după cum subliniază Ilana Shpaizman, lector în ştiinţe politice la Universitatea Bar-Ilan.

„Netanyahu nu are niciun mijloc de a forma un guvern”, iar blocul lui Eisenkot va trebui „fie să formeze un guvern cu partidele arabe, fie să formeze un guvern minoritar”, două opţiuni respinse anterior de opoziţie, spune ea.

Partidele vor începe acum săptămâni de negocieri intense pentru a încerca să formeze o coaliţie de guvernare.

„Bibi, du-te acasă!”

În caz de eşec, aşa cum s-a întâmplat de mai multe ori în istoria Israelului, va trebuie să se revină la urne – o opţiune respinsă de Eisenkot, având în vedere prezenţa puternică la vot.

„Pentru a forma un guvern, va trebui să se încalce reguli şi norme stabilite, creând alianţe fără precedent”, subliniază Yaheli Lifshitz, un student venit să celebreze prestaţia lui Gadi Eisenkot la sediul partidului său din Tel Aviv, unde exit-poll-urile au fost întâmpinate cu strigăte precum „Bibi (porecla lui Netanyahu), du-te acasă!”.

Anunţarea rezultatelor finale ar putea dura câteva zile.

Benjamin Netanyahu, care a ţinut o serie de discursuri alarmiste în ultimele zile, a invocat din nou ameninţarea iraniană în intervenţia sa.

„Israelul are o oportunitate unică, istorică, alături de partenerul nostru, preşedintele Trump, de a elimina definitiv ameninţarea existenţială reprezentată de Iran”, a declarat el.

Eisenkot îl avertizase cu câteva ore mai devreme: „Nici măcar să nu încercaţi să folosiţi securitatea Israelului în scopuri politice”.

În timp ce presa israeliană a relatat în ultimele zile despre dezacorduri dintre armată şi prim-ministru, candidatul centrist s-a adresat oficialilor din domeniul securităţii ţării. Benjamin Netanyahu „nu are niciun mandat şi nici încrederea poporului. Amintiţi-vă că serviţi doar statul şi interesele cetăţenilor israelieni”, a spus el.

Imaginea incertă care se conturează până acum reflectă polarizarea ţării, ce s-a intensificat de la atacurile din 7 octombrie 2023, a căror umbră a planat asupra scrutinului.

Alegerile au loc, de asemenea, pe fondul unor critici internaţionale tot mai mari la adresa modului în care a fost condus războiul din Gaza, precum şi a violenţei şi extinderii coloniilor în Cisiordania ocupată, sub cel mai de dreapta guvern din istoria Israelului.