Cum funcționa rețeaua procurorilor de la Constanța: Influență la toate nivelurile locale, ameninţări cu dosare penale pentru bani și foloase necuvenite (Referat)
Cei doi procurori din Constanţa, Teodor Niţă şi Gigi Valentin Ştefan, fost şef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, au fost reţinuţi pentru 24 de ore de Parchetul General și plasaţi ulterior în arest preventiv pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 15 mai şi până pe 13 iunie 2026. Referatul de arestare arată cum funcționa rețeaua pusă la cale de cei doi.
Decizia de arestare a fost confirmată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a admis propunerea în acest sens. Procurorii sunt acuzaţi de trafic de influenţă în formă continuată şi instigare la abuz în serviciu, într-un dosar care vizează o reţea de corupţie în care dosarele penale ar fi fost folosite ca instrumente de presiune pentru obţinerea de foloase necuvenite.
La percheziţii au fost găsiţi aproximativ 100.000 de euro în biroul lui Gigi Valentin Ştefan şi alţi 30.000 de euro în maşina sa, iar anchetatorii susţin că sume de ordinul a peste 170.000 de euro au fost primite ca mită pentru soluţionarea favorabilă a dosarelor.
Cum funcționa rețeaua procurorilor de la Constanța
Potrivit referatului de arestare intrat în posesia News.ro Ştefan Gigi Valentin (procuror, fost şef al Parchetului Curţii de Apel Constanţa) este pilonul central al dosarului, şi este acuzat de trafic de influenţă în formă continuată.
Documentul arată că acesta şi-a construit o imagine de „impunitate absolută”, folosindu-şi funcţia pentru a crea o sferă de relaţii menită să îi asigure o înavuţire rapidă.
„În considerarea funcţiei de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa pe care a ocupat-o acesta şi-a construit şi consolidat o imagine caracterizată de plenipotenţă, impunitate absolută şi capacitate de a influenţa orice decizie judiciară”, se arată în documentul consultat de News.ro.
În exercitarea rolului pe care şi-l asumase, se arată în document, „perioada însemnată în care a ocupat funcţia de procuror general transpare că a fost utilizată de către suspect nu pentru îndeplinirea rolului său instituţional, ci cu predilecţie pentru dezvoltarea unei sfere relaţionale apte a-i asigura înavuţirea subită şi semnificativă”.
Colegul lui, procurorul Niţă Teodor este acuzat de instigare la abuz în serviciu şi suspectat de ticluirea de probe nereale pentru a inculpa persoane nevinovate.
Anchetatorii susţin că există indicii clare că magistratul, în exercitarea funcţiei, „a ticluit probe nereale care să conducă la inculparea unei persoane cercetate, dispunând… punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de aceasta, ştiind că este nevinovată”.
Unul dintre cele mai grave episoade menţionate de procurori vizează un dosar din 2024 (4867/210/P/2024), unde Niţă Teodor ar fi finalizat cauza prin întocmirea unui „Acord de recunoaştere a vinovăţiei fundamentat pe date nereale şi prin contrafacerea semnăturilor inculpatului Ion Marin”. Mai mult, acesta este suspectat că a trimis în judecată o altă persoană (Gheorghe Radyon Ivan), deşi existau probe care îi demonstrau nevinovăţia, scopul final fiind obţinerea unei parcele de teren aflate în proprietatea victimei.
Documentele de la dosar descriu şi modul în care Niţă Teodor şi-ar fi folosit autoritatea pentru a proteja interesele de afaceri ale unor apropiaţi. În ianuarie 2026, acesta s-ar fi deplasat la sediul ISU Constanţa pentru a influenţa un control la restaurantul „Samos Greek Taverna”, administrat de un prieten căruia afirma că „îi este dator pentru sprijinul şi ajutorul acordat de-a lungul timpului”.
Martorii din cadrul ISU au declarat că au perceput intervenţia magistratului ca pe o „intimidare”, acesta solicitând evitarea suspendării activităţii localului, deşi acesta nu era echipat cu instalaţii de stingere a incendiilor, punând astfel în pericol siguranţa publică.
Reţeaua din sediul Parchetului
Investigaţia arată că Niţă Teodor nu acţiona singur. Acesta beneficia de sprijinul a doi poliţişti din cadrul IPJ Constanţa care lucrau efectiv în sediul Parchetului şi care serveau drept „interfaţă” în relaţia cu persoanele cercetate. Această reţea ar fi fost completată de avocaţi care aveau rolul de a „negocia modalitatea în care vor fi primite foloasele materiale necuvenite” în schimbul soluţiilor favorabile.
Niţă Teodor a fost reţinut iniţial pentru 24 de ore, procurorii argumentând că lăsarea sa în libertate ar prezenta un „pericol social extrem de ridicat” şi ar afecta grav încrederea cetăţenilor în imparţialitatea Justiţiei.
Poliţiştii Donciu Cătălin şi Lascu Sorin activau chiar în sediul Parchetului şi serveau drept legătură între procurorul Niţă şi părţile din dosare. Raportul menţionează că aceştia afişau un stil de viaţă opulent, deţinând numeroase imobile (case, apartamente) în Năvodari şi Predeal.
„În instrumentarea dosarelor penale, cei doi magistraţi procurori beneficiază de sprijinul poliţiştilor Donciu Cătălin […] şi Lascu Sorin […], organe de cercetare penală în cadrul IPJ Constanţa […] care îşi desfăşoară activitatea efectiv în sediul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, în biroul nr. 26, sub coordonarea magistratului procuror Niţă Teodor”.
Avocaţii negociatori (Cristian Ion, Lisievici-Brezeanu, Sorin Calaigii).
„De asemenea, în dosarele penale instrumentate de către procurorul Niţă Teodor au un aport şi avocaţii Cristian Ion, […] Alexandru Petru Lisievici Brezeanu […] şi Sorin Calaigii […], care au rolul de a negocia modalitatea în care vor fi primite foloasele materiale necuvenite pentru a se emite o soluţie favorabilă în dosarele penale instrumentate de către procurorii Gigi Ştefan Valentin şi Niţă Teodor”, se arată în referat.
Legătura dintre cei trei şi procurorul Niţă Teodor era veche şi de natură profesională.
„Mai mult, avocaţii Cristian Ion, Lisievici-Brezeanu Alexandru-Petru şi Sorin Calaigii şi-au efectuat stagiatura în profesie la cabinetul avocaţial deţinut de Niţă Teodor în perioada în care acesta îşi desfăşura activitatea în cadrul Baroului Constanţa, dezvoltând relaţii apropiate, de încredere cu acesta din urmă”, susţine documentul.
„Afaceri” prin dosare penale
Documentul intrat în posesia News.ro arată că procurorii utilizau dosarele penale ca instrumente de presiune pentru a obţine beneficii economice:
Cazul CONFORT URBAN SRL: Sub presiunea unui dosar penal, societatea a fost forţată, susţin anchetatorii, să încheie un contract de 1 milion de euro anual cu firma UCG Construcţii Ecologice. După semnarea contractului, dosarul cu care ar fi fost ameninţată firma a fost clasat. Societatea cu care a fost încheiat contractul, este „deţinută în proporţie de 50% de către Monica Ştefan (fosta soţie a lui Ştefan Gigi-Valentin)”.
Cazul Primăriei Lumina: Un mecanism similar în care primarul Dumitru Chiru a fost determinat să achiziţioneze servicii de la aceeaşi firmă (UCG) pentru a scăpa de un dosar penal la regimul deşeurilor.
Controlul plajelor din Năvodari: Procurorul Niţă a folosit un dosar penal (6792/2025) pentru a-l constrânge pe directorul ABA Dobrogea Litoral să nu prelungească contractele cu 76 de operatori de plaje, scopul fiind ca licitaţiile din 2026 să fie câştigate de interpuşii magistraţilor (precum Robert Cristian Neculai sau Ciobanu Cristian „Piticu”).
Cazul Gheorghe Radyon Ivan: Un dosar de „represiune nedreaptă” unde Niţă a inculpat un vecin de hotar al soţiei sale pentru a obţine o parcelă de teren, deşi existau probe privind nevinovăţia acestuia.
Traficul de influenţă „la minut” (Intervenţii cotidiene)
Înregistrările ambientale au surprins o activitate frenetică de soluţionare a unor probleme diverse contra cost sau favoruri:
Astfel, au fost constatate intervenţii constante la ofiţerul George Munteanu pentru redobândirea permiselor suspendate (cazul Learciu) sau urgentarea analizelor de sânge la IML pentru a evita dosare de conducere sub influenţa substanţelor. De asemenea, Ştefan şi Learciu au încercat să obţină avize de racordare ilegală la reţeaua electrică, apelând la influenţa lor asupra preşedintelui ANRE (George Niculescu) şi a preşedinţilor de Consilii Judeţene (Florin Mitroi, Costel Fotea, Horia Teodorescu).
Conform datelor de la dosar, „la data de 04 martie 2026, în intervalul orar 08:49 – 09:14, Learciu Dumitru Daniel îi solicită lui Ştefan Gigi Valentin o nouă intervenţie la Florin Mitroi, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, pentru ca acesta să vorbească cu preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi, Costel Fotea, în legătură cu proiectul cu eoliene, despre care discutaseră şi cu George Niculescu (preşedintele ANRE), care le-ar fi promis că îi ajută. Ştefan Gigi Valentin îl îndeamnă să vorbească cu „Geni” (posibil Ion Eugen, primarul comunei Jurilovca). Learciu Dumitru Daniel îi cere procurorului să stabilească o întâlnire cu Florin Mitroi, urmând să se vadă în trei, „mâine sau poimâine dimineaţă”. Din conţinutul procesului-verbal de redare a acestei discuţii reies următoarele aspecte relevante: „..
DANIEL LEARCIU: Aşa. Deci, cu GENY. Îi spuneţi dvs. că îl sun eu ca să aibă mai mare greutate când îl sun?
PROCUROR ŞTEFAN GIGI VALENTIN: Da, îl sun acum. Acum îl sun.
DANIEL LEARCIU: La preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi trebuie să ajung. Şi cu FLORIN când dăm aia pentru…? Deci… cu FLORIN şi… primărie.
PROCUROR ŞTEFAN GIGI VALENTIN: Păi, când să mergem? Mâine dimineaţă? DANIEL LEARCIU: Mâine dimineaţă.
PROCUROR ŞTEFAN GIGI VALENTIN: Mâine dimineaţă, da?
DANIEL LEARCIU: Da. Dar mâine sunt cu maşina la service la 08:45. Ah, bun! Dar nu se poate după ce las maşina, la 09:00 şi ceva?
PROCUROR ŞTEFAN GIGI VALENTIN: Eu sun.
DANIEL LEARCIU: Vin eu de dimineaţă.
PROCUROR ŞTEFAN GIGI VALENTIN: Vineri dimineaţă.
DANIEL LEARCIU: Nu! Vin de dimineaţă şi plec după aia.
PROCUROR ŞTEFAN GIGI VALENTIN: Sau dacă nu, vineri dimineaţă.
DANIEL LEARCIU: Vineri dimineaţă.
PROCUROR ŞTEFAN GIGI VALENTIN: Da. Că el vrea la 08:00, la 07:45. Sau dacă nu…
DANIEL LEARCIU: Cum vreţi. Dar el nu mai munceşte deloc după aia?
PROCUROR ŞTEFAN GIGI VALENTIN: După aia se aglomerează, se aglomerează şi nu e…
DANIEL LEARCIU: Stabiliţi întâlnirea ori pentru mâine, ori aşa, pentru ca… e pentru binele…
PROCUROR ŞTEFAN GIGI VALENTIN: Da.
De asemenea, anchetatorii spun că cei doi făceau promisiuni de influenţare a unor judecători de la Curtea de Apel Bucureşti sau ICCJ pentru anularea unor ordine de ministru (cazul Popa George Dorel), dar se ocupau şi de demersuri pentru transferul unei poliţiste (Păcuraru Alexandra Elena) la Consiliul Judeţean Constanţa.
Corupţia era, conform surselor citate, un modus vivendi. Plăţile includeau bani – 60.000 euro primite de la Popa George Dorel şi aproximativ 110.000 euro de la alte persoane, dar şi produse alimentare, miei şi iezi tăiaţi, organe pentru drob, scrumbie, miere, băuturi alcoolice (pălincă), iaurturi, caşcaval şi bijuterii. Procedeele de obţinere a foloaselor reies din interceptarea discuţiilor.
PROCUROR ŞTEFAN GIGI VALENTIN: Un ied putem să tăiem?
DOMN: Pentru tine? Sau vreo…
PROCUROR ŞTEFAN GIGI VALENTIN: Pentru mine!
DOMN: Păi cum să nu găsim?
PROCUROR ŞTEFAN GIGI VALENTIN: Am vorbit cu soacră-mea şi am zis că mai bine să facă un ied.
DOMN: Păi, unde, că eu m-am gândit la ied, dar de câte ori ţi-am zis de ied, ai zis că mămica numai să nu audă!
PROCUROR ŞTEFAN GIGI VALENTIN: Dar stai să te mai întreb ceva! Ca idee – de unde pot să cumpăr, că nu cred că, aşa… că vrea organele, vrea să facă drob.
DOMN: Aşa?
PROCUROR ŞTEFAN GIGI VALENTIN: Unde găsesc eu organe de miel de cumpărat?
DOMN: Tot de la mine!
PROCUROR ŞTEFAN GIGI VALENTIN: Da?
DOMN: Mă, GIGI, ce dracu’, ne cunoaştem de 25 de ani!
Intervenţia la ISU Constanţa
Conform referatului cu propunerea de arestare, unul dintre cele mai grave aspecte, deoarece a vizat siguranţa publică, a fost intervenţia la ISU Constanţa. Procurorul Niţă ar fi intervenit la conducerea ISUJ Constanţa (Mihail Amarandei şi Cristian Rotaru) pentru a opri închiderea restaurantului Samos Greek Taverna şi a sălii Royal Ballroom, deşi inspectorii constataseră lipsa instalaţiilor de stingere şi a rezervei de apă (încălcări grave PSI), iar, la presiunea magistratului care s-a declarat „dator” patronului Stelian Alexe, sancţiunile au fost temporizate.
Conform procurorilor, martorul Rotaru a declarat că a simţit o presiune constantă şi intimidare, fiindu-i teamă de repercusiuni profesionale dacă ar fi aplicat legea.
Argumentele juridice pentru arestare
Procurorii Parchetului General au motivat necesitatea arestării inculpaţilor prin „mercantilizarea actului de justiţie”. Ştefan Gigi Valentin ar fi transformat profesia într-un „mijloc de înavuţire facilă”, ignorându-şi îndatoririle de serviciu. Anchetatorii spun că procurorul constănţean absenta şi des de la birou, ocupat cu alte îndeletniciri. De asemenea, anchetatorii Parchetului General au conchis că lăsarea lor în libertate ar crea un sentiment de insecuritate, dând impresia că justiţia este „negociabilă” pentru cei cu bani, iar faptul că infracţiunile au fost comise de magistraţi de rang înalt afectează iremediabil prestigiul întregului sistem judiciar.
