Toți românii cu cont în bancă sunt vizați! Risc major de blocare a banilor de către băncile din România
O lege adoptată în 2019, care obligă toate băncile din România să aplice măsuri periodice pentru a-și cunoaște clienții, ar putea avea efecte grave asupra conturilor românilor. Astfel, instituțiile financiare solicită în mod repetat explicații privind plăți sau încasări considerate cu risc, fără a oferi însă criterii clare privind tipul tranzacțiilor vizate, arată Economica.net.
Astfel, băncile pot cere documente justificative pentru orice operațiune, iar clienții trebuie să răspundă în maximum cinci zile, sub riscul blocării conturilor. Totodată, instituțiile financiare își rezervă un termen de până la 30 de zile pentru a răspunde eventualelor solicitări suplimentare ale clienților, scrie Economica.
Un reprezentant al unei bănci olandeze de top 10 a declarat că banca poate solicita orice explicații privind tranzacțiile, indiferent de valoarea acestora, fără a putea indica exact baza legală pentru aceste cereri, dar că informațiile se regăsesc în condițiile generale de utilizare a contului curent. Clienții care solicită clarificări sunt îndrumați să trimită un e-mail către adresa de la care au primit solicitarea.
” Putem cere oricând, orice explicație privind orice tranzacție. Da, chiar dacă este vorba despre 100 de lei trimiși mamei dumneavoastră. Nu vă pot indica exact legea în baza căreia colegii cer aceste detalii, dar găsiți informația în condițiile generale de utilizare a contului curent”, a declarat reprezentantul băncii.
Clienții, obligați să ofere explicații pentru sumele din conturi
Astfel, într-un mod șocant, toți clienții băncilor din România sunt considerați fie potențiali teroriști fie infractori financiari și sunt obligați să ofere explicații fără a primi detalii suplimentare, sub amenințarea blocării conturilor. În România există peste 13 milioane de persoane cu cel puțin un cont bancar, iar blocarea unui cont poate genera prejudicii semnificative, având în vedere că majoritatea plăților se efectuează prin intermediul băncilor.
Băncile solicită informații despre orice tranzacție, iar clienții trebuie să răspundă în termen de cinci zile, altfel conturile pot fi blocate. Aceste măsuri sunt justificate prin Legea nr. 129/2019 privind prevenirea spălării banilor și finanțării terorismului.
Instituțiile financiare explică că solicitările sunt parte a procesului de cunoaștere a clientelei, conform obligațiilor legale de investigare a tranzacțiilor pentru a verifica conformitatea acestora cu profilul clientului. Aceste măsuri sunt standard și se bazează pe prevederile articolului 11 alineatul 1 litera d) din Legea nr. 129/2019.
Articolul citat prevede monitorizarea continuă a relației de afaceri, inclusiv examinarea tranzacțiilor pe toată durata acesteia, pentru a asigura conformitatea cu informațiile despre client, profilul activității și riscul asociat, precum și actualizarea documentelor și datelor relevante.
Legea nu stabilește criterii clare privind tranzacțiile supuse verificărilor suplimentare
Totuși, legea nu stabilește criterii clare privind tranzacțiile supuse verificărilor suplimentare, precum o sumă minimă sau frecvența operațiunilor. Astfel, băncile pot solicita explicații pentru orice sumă, chiar și pentru transferuri mici, cum ar fi o trimitere de 100 de lei către familie, chiar dacă detaliile tranzacției indică scopul acesteia.
Deși băncile probabil folosesc algoritmi interni pentru a decide asupra solicitărilor, aceste criterii nu sunt comunicate clienților. În plus, condițiile generale impun clienților un termen scurt de răspuns de cinci zile, în timp ce instituțiile financiare beneficiază de până la 30 de zile pentru a răspunde întrebărilor. Acest dezechilibru limitează posibilitatea clienților de a oferi explicații complete.
Băncile avertizează că, în lipsa primirii informațiilor solicitate în termenul stabilit, pot refuza efectuarea tranzacțiilor, pot bloca conturile sau pot înceta relația contractuală cu clientul, conform condițiilor generale de afaceri.
Deși băncile oferă contact prin telefon sau alte canale pentru clarificări, în practică clienții sunt redirecționați către adresa de e-mail inițială. În unele cazuri, după expirarea termenului de cinci zile, întrebările simple adresate băncii privind instituțiile care au cerut datele suplimentare, criteriile de selecție a tranzacțiilor sau documentele necesare, rămân fără răspuns. Aceasta ridică semne de întrebare asupra transparenței și suportului oferit clienților în procesul de verificare a tranzacțiilor.
