Cum fura Securitatea din coletele primite de români din străinătate. Lista uluitoare a obiectelor pe care le sustrăgeau
În perioada comunistă, numeroși români au ales să se stabilească în țări capitaliste – fie primind acceptul autorităților pentru emigrare, fie, cei mai mulți, prin metode ilegale.
Cei plecați țineau legătura cu rudele și prietenii din țară prin scrisori și, odată ce ajungeau la un minim nivel de bunăstare, le trimiteau celor rămași colete cu diferite produse.
Scrisori și obiecte
Toți știau că, deși secretul corespondenței și al trimiterilor poștale era garantat chiar și în constituția comunistă, Securitatea „extrăgea din circuit” multe dintre scrisori.
Pe unele doar le citeau și le repuneau în circuit. Pe multe altele nu le mai repuneau, scrie Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), pe pagina de Facebook a instituției.
De asemenea, securiștii nu aveau nicio reținere de a-și însuși pachetele trimise din străinătate – majoritatea acestora conținând lucruri banale, precum obiecte de îmbrăcăminte (chiar și unele folosite), cosmetice, produse alimentare, medicamente, pixuri, jucării, produse electronice etc.
Exploatarea coletelor modeste
Pe lângă misiunea principală de supraveghere a societății și de eliminare a eventualelor manifestări împotriva sistemului, Securitatea – în special în ultimii ani ai regimului, când Nicolae Ceaușescu avea stringentă nevoie de valută pentru plata datoriei externe și pentru susținerea industriei falimentare – trebuia, de asemenea, să facă rost de fonduri pentru suplimentarea bugetului pentru plata datoriei.
Unități speciale erau implicate în contracte externe, care aduceau sume importante în valută forte. Dar securiștii nu se dădeau înapoi nici de la exploatarea modestelor colete, prin intermediul cărora cei plecați încercau să-și sprijine material familia.
Practic, temuta poliție politică făcea bișniță, strângând bani din vânzarea unor obiecte de mică valoare confiscate abuziv.
În mod aproape hazliu pentru o instituție de forță dotată cu puteri considerabile, Securitatea nu avea capacitatea de a comercializa bunurile confiscate ilegal, fiind nevoită să le valorifice prin intermediul Consignației. Exact cum ar fi făcut-o și unii dintre destinatarii îndreptățiți.
Ce era Consignația
„Consignația” era singura formă de comerț ”liber”, semi-privat în Republica Socialistă România. Era magazinul unde cetățenii lăsau spre vânzare obiecte noi sau vechi, în scopul valorificării. În același timp putea fi considerat mall-ul vremii pentru cei care căutau produse occidentale sau obiecte rare (obiecte de colecție – monede, timbre, medalii; obiecte de artă, electronice etc.).
Dacă obiectul se vindea, statul își oprea un comision legal de 13 %, iar restul banilor reveneau celui care îl pusese în vânzare.
Pentru unii români Consignația era metoda prin care puteau să valorifice diverse obiecte moștenite sau primite din străinătate. Pentru cei mai mulți dintre cetățeni Consignația era locul unde puteau să vadă lucruri de care doar auziseră și care nu existau în comerțul socialist: aparate video, casetofoane, blănuri, concentrat de supă, țigări occidentale, băuturi alcoolice fine, gumă de mestecat și multe altele.
Ce confisca Securitatea din pachetele cetățenilor?
Tot ce putea, mai ales dacă veneau din străinătate! Cosmetice, îmbrăcăminte, alimente, jucării. (
11 (unsprezece) minisoldați din plastic (jucării China), h 5 cm., evaluați la 10 lei/buc. total 110 lei.
2 (doi) minisoldați din plastic (set a două bucăți) evaluați la 20 lei/buc. total 40 lei.
5 (cinci) figurine din plastic reprezentând pirați producție China, evaluate de 25 lei/buc. total 125 lei.
2 (două) busturi plastic, producție China, hologramă, evaluate la 25 lei/buc. total 50 lei.
2 (două) minijocuri din plastic TIC TAC TOE, TIDDLY WINKS, compuse din câte 10 piese fiecare, evaluate la 10 lei/buc. total 20 lei.
1 (una) mașinuță plastic la baterie cu inscripția FORCE 440, producție Hong Kong, evaluată la 150 lei.
1 (un) minirobot din plastic, la baterie, producție China, evaluat la 150 lei.
2 (două) jocuri din plastic BATTLESHIP și PARKER BROTHERS producție Hong Kong, evaluate la 100 lei/buc. total 200 lei.
1 (un) joc anatomie, brontosaur din plastic fragmentat, evaluat la 100 lei.
1 (una) jucărie minicățel din material sintetic producție Coreea, evaluată la 500 lei.
2 (două) truse carioca a 10 buc. fiecare evaluate la 30 lei trusa total 60 lei.
10 (zece) creioane negre H.B. evaluate la 2 lei/buc. total 20 lei.
12 (douăsprezece) mini creioane colorate h 6 cm. SAINSBURY evaluate în total la 15 lei.
16 (șaisprezece) pixuri din plastic simple evaluate la 5 lei/buc. total 80 lei.
Haine și încălțăminte
1 (una) prosop baie
2 (două) bluze damă
2 (două) perechi chiloți damă
3 (trei) papuci plastic damă
1 (una) geantă plastic damă
3 (trei) perechi bretele
4 (patru) pixuri
2 (două) rujuri
2 (două) perechi ochelari de soare
3 (trei) bucăți săpun baie
4 (patru) pixuri diferite
1 (una) tub machiaj
Dulciuri occidentale
2 (două) cutii conserve
2 (două) pungi cu bomboane
2 (două) pungi cu biscuiți
1 (un) pachet cafea în vid.
3 (trei) cutii conserve diferite
9 (nouă) pachete supe diferite
1 (una) lapte praf.
4 (patru) cutii budincă
1 (un) pachet cu ceai
2 (două) flacoane cu margarină de porumb
1 (un) set cu gume de mestecat
2 (două) pachete cu ciocolată
3 (trei) plicuri cu drojdie de bere.
3 (trei) pungi cu cafea boabe
1 (una) pungă cafea fără cofeină.
1 (un) borcan cu muștar
1 (un) bulion concentrat
1 (un) flacon cu sare
1 (una) cutie pudră ptr. ciocolată
1 (un) flacon cu parmezan.
1 (una) limonadă
1 (una) pudră ptr. limonadă
2 (două) cutii cu cacao
