Curtea de Conturi a realizat recent un audit de conformitate la ANAF, în cadrul căruia a constatat, între altele, o serie de deficienţe grave privind evidenţa contabilă a veniturilor statului şi evidenţa analitică pe plătitori. Astfel, raportul arată că, la 2.440 de adrese din România, figurează 47.513 de firme, ce însumează datorii la bugetul de stat de aproape 30 de miliarde lei.
Mai mult, la o singură adresă din Sectorul 1 al Capitalei sunt înregistraţi peste 2.000 de agenţi economici şi peste 6.000 de persoane fizice autorizate. Oficialii Curţii de Conturi apreciază că ”cele mai multe dintre aceste societăţi comerciale ar trebui să suscite interesul organelor fiscale”, fiind plătitoare de TVA.
”În cadrul auditului de conformitate efectuat la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Curtea de Conturi a exprimat concluzie cu rezerve cu privire la modul în care au fost respectate prevederile legale privind formarea, evidenţierea, urmărirea şi încasarea veniturilor bugetului general consolidat administrate de ANAF în anul 2023. Potrivit constatărilor auditului, au fost constatate deficienţe privind: evidenţa contabilă a veniturilor statului şi evidenţa analitică pe plătitori; stabilirea riscului fiscal; activitatea în domeniul preţurilor de transfer; activitatea de soluţionare a cererilor de rambursare a TVA; colectarea creanţelor bugetare din TVA şi impozit pe profit”, a transmis, miercuri, Curtea de Conturi, într-un comunicat de prersă.
Potrivit documentului citat, pe baza datelor primite de la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Centrul Naţional pentru Informaţii Financiare şi Oficiul Naţional Registrul Comerţului, echipa de audit a Curţii a efectuat o analiză, ajungând la concluzia că este necesară investigarea contribuabililor care au sediile fiscale la aceeaşi adresă şi care înregistrează datorii importante la bugetul de stat.
Potrivit sursei citate, auditorii au semnalat:
– În România sunt 2.440 de adrese ce însumează peste 1 milion lei datorii/adresă către bugetul statului la data de 31.12.2023, la care sunt înregistrări multiple de societăţi comerciale. Numărul total de firme care au sediul social declarat la aceste adrese identificate este de 47.513, cu datorii totale cumulate de aproape 30 miliarde de lei (29.666.938 mii lei);
– Au fost identificate 361 de adrese la care funcţionează mai mult de 10 firme, dintre care 72 de adrese la care funcţionează mai mult de 100 firme în aceeaşi locaţie;
”Analiza de risc efectuată de structurile cu atribuţii din cadrul ANAF trebuie să completeze indicatorii de risc fiscal astfel încât aceştia să surprindă şi acest comportament neconform. În vederea combaterii acestui fenomen sunt necesare modificări asupra cadrului legal actual care permite înregistrarea la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului a unui număr de sedii sociale multiple, la aceeaşi adresă, inclusiv pe baza unor contracte de asistenţă juridică, ce devin în fapt permanente. Curtea de Conturi a identificat un număr mare de adrese pe teritoriul României la care sunt înregistrate sediile sociale aparţinând unor sute şi mii de firme (la aceeaşi adresă), dintre care cele mai multe în Bucureşti”, se mai arată ăn comunicatul de presă.
Astfel, la o adresă din bulevardul Bucureştii Noi, Sectorul 1, aveau sediul profesional declarat în acelaşi spaţiu un număr de 6.061 persoane fizice autorizate, precum şi 2.398 societăţi comerciale.
”Tot în Sectorul 1, la o adresă de pe strada Argentina, aveau sediul social declarat un număr de 1895 societăţi comerciale, cu datorii cumulate de 465.708 lei. Un alt exemplu întâlnim în Sectorul 2, unde într-un singur apartament dintr-un imobil de pe strada Arhitect Grigore Ionescu funcţionau 2736 firme, cu un sold total al datoriilor de 124.773.065 lei (la 31.12.2023). Riscul fiscal determinat de funcţionarea într-un sediu social situat la aceeaşi adresă cu alte zeci, sute sau chiar mii de firme ar trebui evaluat de organele fiscale”, mai arată Curtea de Conturi.
Oficialii acesteia apreciază că ”analiza riscului fiscal existent în cazul unui mare număr de firme cu sediul social declarat la aceeaşi adresă va permite organelor de control fiscal să identifice acele grupuri de persoane specializate în asigurarea transferului firmelor cu datorii mari la bugetul statului către alţi acţionari şi administratori decât cei care au beneficiat de neplata impozitelor şi taxelor în scopul vădit de a „îngropa” acele firme cu datorii mari către bugetul statului, lipsind de eficienţă măsurile de recuperare ale organelor fiscale”.
”Cele mai multe dintre aceste societăţi comerciale ar trebui să suscite interesul organelor fiscale, fiind evidente riscurile fiscale determinate de funcţionarea „la grămadă” de ordinul zecilor, sutelor sau chiar miilor de firme la o adresă unică precum şi de faptul că deţin cod valabil de TVA, toate aceste societăţi comerciale fiind parte din circuitele de deductibilitate a TVA la nivel naţional, cu o influenţă semnificativă în economia TVA”, se mai arată în comunicatul de presă.
Preşedintele României, Nicuşor Dan, susţine că rolul servicilor de informaţii în combaterea evaziunii fiscale se va opri la culegerea de informaţii care să ajungă apoi la ANAF şi la parchete, dacă există suspiciuni de fraude.
„Evaziunea fiscală este deja în Strategia Naţională de Securitate. Ceea ce trebuie să facem este să fim clari până unde acţionează serviciile de informaţii. Adică serviciile trebuie să găsească informaţii despre evaziunea fiscală şi rolul lor este să se oprească la a furniza aceste informaţii către ANAF şi către parchete”, a afirmat Nicuşor Dan, miercuri, într-o conferinţă de presă.
Întrebat dacă nu există pericolul unor interferenţe ale serviciilor, astfel încât acestea să îşi depăşească atribuţiile, Nicuşor Dan a răspuns: „Un director civil al SRI are asta ca principală misiune. Să nu ajungem să avem o interferenţă a serviciilor mai mult decât este cazul”.
„Serviciile nu fac controale, ele doar culeg informaţii. Controale fac ANAF şi în măsura în care există suspiciuni, astfel de controale le fac şi parchetele. Serviciile culeg informaţii relevante pentru securitatea naţională. Îmi doresc ca zona de evaziune fiscală şi să fie o prioritate pentru servicii”, a precizat preşedintele Nicuşor Dan.
Preşedintele Nicuşor Dan a anunţat, luni, că a discutat despre marea evaziune fiscală cu premierul Cătălin Predoiu, el arătând că şeful Executivului a spus că verifică dacă trebuie în Strategia Naţională de Apărare să se aducă o modificare, pentru a concentra mai multe forţe ale statului pe combaterea acestui fenomen. Declaraţia preşedintelui a provocat mai multe controverse în spaţiul public.