Statul român are nevoie în continuare de împrumuturi pentru a ține deficitul bugetar în limitele permise și pentru a putea funcționa. Datoria publică a depășit în luna februarie 50% din PIB. În aceste condiții am putea asista din nou la alte măsuri de austeritate.
Analiștii financiari susțin că Guvernul Ciolacu este nevoit să reducă pe cât de mult posibil cheltuielile de funcționare ale statului. Potrivit datelor furnizate de ministerul de Finanțe, datoria publică a României a crescut în a doua lună din acest an, cu aproximativ 40 de miliarde de lei.
Prin urmare, este foarte probabil ca din al doilea trimestru din 2024, cabinetul Ciolacu va impune primele măsuri de reducere ale cheltuielilor bugetare. Astfel, se vor desființa posturile vacante și anumite funcții de conducere.
„Datoria publică și tot ceea ce înseamnă finanțarea deficitului bugetar se duce în cea mai mare parte pe investiții. Deci, să nu uităm, v-am spus, 30 de miliarde sunt totuși investițiile pe care le-am finanțat din buget, deci dublate față de ceea ce înseamnă bugetul de investiții al anului 2023.
E un lucru foarte mare pentru țara noastră și ne-am bucura să vedem în cât mai multe autostrăzi, în cât mai multe infrastructuri feroviare modernizate, în cât mai multe spitale modernizate, în cât mai multe unități de învățământ modernizate. Deci, ăsta-i rostul acestor investiții, împreună cu susținerea mediului de afaceri”, a declarat Marcel Boloș, ministrul de Finanțe.

Concret, datoria publică a crescut în luna februarie la peste 52% din produsul intern burut, mai mult cu 2 proccente față de luna precedentă. Majorarea datoriei a fosta asumată de Executiv prin strategia de a se împrumuta la început de an de fondurile necesare pentru tot restul anului.
În situațiile în care datoria publică depășește pragul de 50% din PIB, analiștii economici recomandă adoptarea măsurilor de reducere a cheltuielilor bugetare. Însă în cazul de față, dat fiind faptul că vorbim despre depășiri ale pragului pentru o perioadă scurtă de timp, cabinetul Ciolacu mizează pe investiții.
Analistul economic Adrian Negulescu avetizează că majoritatea împrumuturilor contractate de România ajung doar pentru consum și nu pentru investiții, așa cum a precizat Marcel Boloș. Cu alte cuvinte statul se împrumută pentru a putea plăti salariile, pensiile și alte cheltuieli de funcționare.

Această strategie adoptată de Guven afectează credibilitate României pe plan internațional, în sensul că agențiile de rating se gândesc de două ori înainte de a crește ratingul de țară. Or, acest lucru s-ar traduce prin faptul că România nu este atât de sigură pentriu eventualii investitori străini.
„Ne împrumutam din ce în ce mai mult și, din păcate, nu pentru investiții, ne împrumutam pentru consum adică pentru salarii, pensii și pentru cheltuielile statului. Acest ritm extrem de ridicat de împrumut ridică semne de întrebare la nivel internațional, agențiile de rating se uită cu ingijorare la ce se întâmplă în România”, a declarat adrian Negulescu.
În privința cifrelor planificate pentru anii următori, ministerul de Finanțe estimează că la finalul anului în curs, gradul de îndatorare va atinge 48,7% din PIB. Pentru 2025 au prognozat o creștere de 49,9%, informează TVR.