Datoria publică mondială se apropie de 100% din PIB. Avertisment de la FMI

Datoria publică globală atinge niveluri apropiate de cele mai ridicate înregistrate după Al Doilea Război Mondial, urmând să depășească în curând pragul de 100% din produsul intern brut (PIB) mondial, potrivit unui avertisment lansat de Fondul Monetar Internațional (FMI).

Creșterea costurilor cu dobânzile agravează această situație, iar FMI solicită guvernelor să implementeze măsuri urgente pentru refacerea spațiului fiscal, avertizând că aceste acțiuni nu mai pot fi amânate, anunță Mediafax.

Declarația a fost făcută de directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, înaintea reuniunilor anuale ale Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale. La aceste întâlniri participă miniștrii de Finanțe și guvernatorii băncilor centrale din cele 191 de state membre.

Kristalina Georgieva a subliniat că nivelul record al datoriei publice reprezintă una dintre cele trei forțe majore care influențează economia mondială, alături de dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale și prețurile ridicate ale energiei.

Situația fiscală actuală este considerată una dintre cele mai importante vulnerabilități la nivel global. Datoria publică mondială se află aproape de cel mai ridicat nivel după Al Doilea Război Mondial și este pe cale să depășească 100% din PIB.

În economiile dezvoltate, ponderea datoriei brute este printre cele mai ridicate. Statele emergente și țările cu venituri mici au, în general, niveluri mai scăzute ale datoriei, însă capacitatea lor de a-și finanța obligațiile este limitată din cauza veniturilor bugetare reduse.

Creșterea dobânzilor complică gestionarea datoriei

Problema este agravată de creșterea randamentelor obligațiunilor de stat, ceea ce conduce la costuri mai mari pentru finanțarea datoriei guvernamentale.

Randamentele titlurilor de stat pe zece ani din Statele Unite, Germania și Japonia au atins cele mai ridicate niveluri după anii 2007, 2009 și, respectiv, 1996, conform datelor prezentate de Kristalina Georgieva.

În zona euro, presiunile sunt resimțite în special în statele cu datorii ridicate, unde diferențele dintre randamentele obligațiunilor acestora și cele ale Germaniei sunt în creștere. Acest fenomen este observat în Franța și Italia, precum și, într-o măsură mai redusă, în Irlanda și Portugalia.

FMI atenționează asupra limitărilor creșterii economice pentru reducerea datoriei

Fondul Monetar Internațional avertizează că o eventuală accelerare a economiei, inclusiv datorită inteligenței artificiale, nu va rezolva automat problema datoriilor publice. Creșterea economică necesară pentru reducerea raportului dintre datorie și PIB fără măsuri fiscale suplimentare este dificil de atins pe termen scurt.

FMI recomandă guvernelor țărilor dezvoltate cu datorii ridicate să prezinte planuri credibile de consolidare fiscală pe termen mediu. În unele cazuri, sunt necesare măsuri bugetare imediate pentru a începe procesul de ajustare.

Presiunea asupra bugetelor este amplificată de necesitatea achitării unor dobânzi mai mari, în condițiile în care cheltuielile trebuie să răspundă simultan unor priorități multiple, inclusiv creșterea fondurilor pentru apărare.

Economiile emergente riscă, la rândul lor, să se confrunte cu finanțări mai scumpe și cu fluxuri de capital mai volatile. Pentru statele cu venituri reduse, consecințele pot fi și mai severe: constrângerile financiare și costurile ridicate ale dobânzilor le-ar putea obliga să reducă investiții esențiale pentru dezvoltare.

„Nu putem continua să amânăm măsurile de politică necesare”, este mesajul pe care Georgieva spune că îl va transmite responsabililor economici reuniți la întâlnirile anuale FMI-Banca Mondială.

Șefa FMI admite că reducerea dezechilibrelor bugetare va presupune decizii politice dificile, după mai mulți ani în care guvernele au intervenit masiv pentru a proteja populația și economia în fața unor crize succesive. Consolidarea fiscală trebuie însă concepută astfel încât să limiteze efectele asupra creșterii economice și să protejeze categoriile vulnerabile.

În paralel, FMI estimează că utilizarea eficientă a inteligenței artificiale ar putea adăuga, în timp, până la 0,5 puncte procentuale la creșterea economică mondială anuală. Chiar și acest impuls, avertizează însă instituția, nu elimină necesitatea rezolvării dezechilibrelor fiscale acumulate.