Astăzi a fost depusă, în Parlament, legea offshore, care reglementează cotele care revin statului și companiilor private din extracția gazelor din Marea Neagră. Guvernanții se grăbesc, cel mai târziu în 2027 ar trebui să înceapă exploatarea. Dar de ce gazele descoperite în urmă cu 10 ani în Marea Neagră nu se extrag nici acum?
UPDATE:
Liderii PSD, PNL și UDMR, Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă și Kelemen Hunor, au depus, vineri, proiectul Legii offshore: „Legea depusă stabilește un regim fiscal competitiv în așa fel încât împărțirea veniturilor să se facă într-un procent aproximativ de 60 % statul român– 40% investitorul”.
„Am depus azi (vineri – n.r.) ) în Parlament, ca lideri ai Coaliției, Legea offshore. Acest proiect deblochează investițiile din Marea Neagră și reduce dependența de gazul rusesc, oferind României șansa de a deveni lider regional, iar românilor acces la gaze mai ieftine. Legea offshore reduce dependența de gazul rusesc”, potrivit liderilor coaliției de guvernare.
Potrivit acestora primele gaze din Marea Neagră vor ieși în a doua partea a acestui an.
Procentele de calcul al impozitului se calculează pe baza preţurilor de vânzare a gazelor naturale pentru care se aplică impozitul asupra veniturilor suplimentare practicate de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore și/sau onshore de adâncime, pe baza grilei de preţuri de mai jos, ajustate anual începând cu 1 ianuarie 2019 cu indicele anual al prețurilor de consum, după cum urmează:
a) 15% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 85 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 100 lei/MWh;
b) 30% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 100 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 115 lei/MWh;
c) 35% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 115 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 130 lei/MWh;
d) 40% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 130 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 145 lei/MWh;
e) 50% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 145 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 160 lei/MWh;
f) 55% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 160 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 175 lei/MWh;
g) 60% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 175 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 190 lei/MWh;
h) 70% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 190 lei/MWh.
Limita maximă a deducerii investiţiilor în segmentul upstream nu poate depăşi 40% din totalul impozitului pe veniturile suplimentare.
Știre inițială:
În februarie 2012, Petrom și gigantul american ExxonMobil anunțau descoperirea unui zăcământ de gaze naturale în perimetrul de apă adâncă al Mării Negre. Evaluarea indica o cantitate cuprinsă între 42 și 84 de miliarde de metri cubi.
Ulterior, și alte companii – Black Sea Oil & Gas și Lukoil – anunțau descoperiri în Marea Neagră.
Politicienii anunțau la vremea respectivă că România va fi „furnizor de securitate energetică” în regiune și că va alimenta cu gaze inclusiv Republica Moldova. Dar niciun milimetru cub de gaz nu a fos extras de atunci din Marea Neagră. Între timp, Exxon s-a și retras din România.
Proiectul de lege care ajunge azi în Parlament menţionează că statul român va fi prioritar la accesul la zăcămintele de gaze din Marea Neagră.
Marcel Ciolacu:
„Este o noutate. Întâi cumpără statul român şi companiile româneşti acest gaz, apoi se poate exporta surplusul. Cert este – statul român va câştiga 60%, companiile OMV şi Romgaz, companii de stat, 40% din beneficiile din gazul din Marea Neagră. ”
Ei bine, tocmai această ”împărțeală” a fost mărul discordiei între politicieni în ultimii 10 ani.
Legea offshore este în centrul dezbaterilor publice de ani de zile. După descoperirea zăcămintelor, politicienii din România vorbeau despre un viitor energetic luminos. În 2014, fostul premier Victor Ponta anunța că România va furniza gaze și Republicii Moldova, astfel încât să înlocuiască gazul rusesc dat de Gazprom.
Între 2016 și 2018, autoritățile au negociat cu companiile implicate un proiect de lege pentru împărțirea veniturilor obținute din vânzarea gazelor din Marea Neagră.
Dar în 2018 totul a fost dat peste cap. Guvernul Dragnea a introdus impozite progresive pe veniturile suplimentare câștigate din vânzarea gazelor, astfel că prin proiectul adoptat atunci, statul ar fi urmat să ia 80% din venituri, iar companiile rămâneau cu 20%.
În plus, nu se recunoșteau toate investițiile făcute de companii în explorare, iar acestea nu puteau să își recupereze decât 60% din sumele investite.
Petrom și Exxon, societățile implicate în proiectele din Marea Neagră au anunțat că în aceste condiții nu pot investi.
Zăcămintele lor se aflau în zona de apă adâncă, iar asta presupune investiții mari. Ulterior, Exxon a plecat din România și și-a vândut participația către Romgaz pentru un miliard de dolari.
Compania Black Sea Oil & Gas, deținută de fondul american Carlyle, a continuat lucrările în apele de mică adâncime, dar a anunțat recent că se pregătește să dea în judecată statul român la curtea de arbitraj de la Paris, deoarece autoritățile nu și-au îndeplinit promisiunile de a modifica legea offshore, potrivit Profit.ro
Din 2018 și până acum, producția de gaze a României a scăzut, iar dependența de importuri a crescut. În 2018, importurile de gaze naturale ale României erau de aproximativ 10% din consum. În 2021, importurile de gaze au ajuns la o pondere de 30%, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS). Diferența a fost acoperită cu importuri din Rusia.
La final de 2019, Guvernul PSD a căzut. Ajuns la guvernare, PNL a anulat mai multe măsuri introduse de către PSD, precum Ordonanța 114 și supraacciza la carburanți.
Au fost discuții legate și de modificarea legii offshore, dar până acum nu a fost făcut public niciun protect. Inițial, PNL a argumentat că legea nu putea fi modificată până la modificarea structurii Parlamentului prin alegeri, deoarece PSD avea 46% din voturi.
Însă nici după alegerile din decembrie 2020 nu a prezentat niciun proiect.
România are a patra rezervă de gaze din Europa, după Norvegia (1.700 miliarde de metri cubi), Olanda (700 de miliarde) și Marea Britanie (200 de miliarde), conform unui raport al grupului petrolier britanic BP.
La nivel mondial, cele mai mari rezerve se găsesc în Rusia (35.000 de miliarde de metri cubi).