De unde a pornit obiceiul ca de 1 Decembrie să se mănânce ciolan cu fasole
De unde a pornit obiceiul ca de 1 Decembrie să se mănânce ciolan cu fasole ? E drept, fasolea constituie baza bucătăriei rurale de iarnă din România, alături de dovleac copt, mazăre, orez și zacuscă. Fie fiartă în ciorbă, bătută zdravăn cu niște ceapă călită cu boia sau iahnie, fasolea a fost un aliment destul de desconsiderat în România, potrivit site-ului gastroart.
Mâncare de subzistență, mâncare a săracului, fasolea nu-i văzută cu ochi buni decât dacă-i de dulce, cu afumături grase, costiță ori ciolan, cu cârnați perpeliți.
Ciolan cu fasole de 1 decembrie – un obicei lansat de o televiziune!
Potrivit aceluiași site, partea cu afumăturile am împrumutat-o din Europa Nordică, de aici și toată vărzăraia cu afumătură specifică Ardealului. Varianta combinată cu fasolea e totuși de dată mai recentă. În plus, fasolea ”de dulce” nu prea se cade în postul Crăciunului, așa că rămâne să ne întrebăm de unde și până unde obiceiul de a mânca fasole cu afumătură de Ziua Națională.
Răspunsul e simplu și nici nu datează de prea mult timp. Pe 1 decembrie 2000 România sărbătorea Ziua Națională dar și aniversarea ProTv-ului, prilej cu care postul de televiziune a lansat campania „Marea ciolaniadă”. În cadrul sărbătorii, Teo Trandafir servea cu zor ostașii patriei și alți doritori.
Strachina întinsă de vedeta TV a devenit, în foarte scurt timp, tradiție și obiceiul a fost clonat de cam toate administrațiile din țară.
În mod normal, conform sociologilor și antropologilor, ar trebui să treacă vreo trei generații până să devină și tradițională. Dar, la fel ca pe vremuri, nici timpul nu mai are răbdare.
