Decizie cu privire la dobânzile românilor. BNR face anunțul pentru milioane de români
Oficialii BNR trag un semnal de alarmă cu privire la dobânzile românilor. Aceștia transmit ce trebuie să se întâmple pentru a proteja țara în fața marilor probleme economice.
BNR face anunțul pentru milioane de români
Cheia macroeconomică este reducerea deficitului bugetar, nu a ratei dobânzii, chiar dacă va fi un proces plin de asperități și va exista o opoziție crâncenă a celor care își vor vedea ciuntite privilegiile, consideră Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, într-un articol publicat pe blogul „Opinii BNR”.
„Cheia macroeconomică este reducerea deficitului bugetar, nu a ratei dobânzii! Este foarte important că actuala majoritate parlamentară a trecut la aplicarea unui program vast de corectare a deficitului public și de încadrare a sa în plafonul de 3%, stabilit prin Acordul de la Maastricht, într-un orizont de 7 ani”, scrie Rădulescu, conform AGERPRES.
Potrivit acestuia, recâștigarea încrederii piețelor financiare și a partenerilor din UE este hotărâtoare pentru menținerea unui rating de țară recomandat investițiilor.
Specialistul este de părere că „reducerea deficitului bugetar va fi un proces plin de asperități și, mai mult ca sigur, va exista o opoziție crâncenă a celor care își vor vedea ciuntite privilegiile”.
„După părerea mea, avem o ocazie – unică, poate – de a reașeza structurile economice pe fundamente sănătoase, durabile. Privilegiile de care s-au bucurat vreme îndelungată anumite sectoare economice sau grupuri de interese au reprezentat de fapt distorsiuni în alocarea resurselor, cu efect de încetinire pe termen lung a progresului economiei românești. Așa se explică de altfel creșterea economică anemică din anul cu cel mai ridicat deficit bugetar, mai ridicat chiar decât în timpul pandemiei!
De aceea, după ce am ajuns la o criză de proporții, cauzată de fapt tocmai de aceste distorsiuni, eliminarea lor va fi de bun augur pe termen lung. Doar că până atunci vom trece printr-un ‘purgatoriu’, cu o rată mai înaltă a inflației, scăderea temporară a cererii de consum intern și, foarte posibil, o creștere economică încetinită”, spune Eugen Rădulescu.
El este de părere că politicile din domeniul de activitate al Băncii Naționale nu au o marjă de manevră cât de cât semnificativă. Astfel, rata inflației este cea mai înaltă din întreaga Uniune Europeană, iar unele dintre măsurile programului de ajustare a deficitului public vor antrena o majorare a ratei inflației în lunile următoare.
„Cum ar putea să reacționeze banca centrală?”
„Cum ar putea să reacționeze banca centrală?”, se întreabă finanțistul. Teoretic, potrivit acestuia, BNR ar putea să forțeze aprecierea leului și creșterea ratelor dobânzilor pe piața financiară, prin vânzarea unei sume mai mici sau mai mari de valuta pe piață.
„Aceasta, desigur, nu poate fi considerată decât ca o opțiune teoretică. De altfel, nici adepții soluțiilor de ordin monetar la problemele dezechilibrelor structurale nu propun o asemenea abordare„, menționează Rădulescu.
Oficialul BNR a mai transmis că de fapt, cei mai mulți optează pentru relaxarea politicii monetare, ca soluție macroeconomică nedureroasă.
„Realitatea este însă mult mai dură. Astfel, dacă banca centrală ar opta pentru creșterea emisiunii monetare, pentru reducerea dobânzilor și stimularea creditului, aceasta ar aduce și mai multă inflație, cu întreg cortegiul de efecte negative ale acesteia, inclusiv asupra nivelului de trai. Să nu pierdem din vedere că o politică monetară fantezistă ar duce și la compromiterea credibilității, îndelung dovedite, a politicilor BNR.
În plus, consecința imediată a relaxării conduitei politicii monetare s-ar revărsa aproape instantaneu asupra cursului valutar; dar un curs depreciat înseamnă creșterea ratei inflației și o povară mai mare a creditelor în valută, atât cele contractate de guvern, cât și cele ale persoanelor și întreprinderilor. Departe de a accelera echilibrarea, efectele ar fi mai degrabă recesioniste”, scrie consilierul guvernatorului BNR.
Mai mult, piața financiară realizează propriile analize și dă un calificativ credibilității și sustenabilității unei anumite conduite a politicii monetare. În acest sens, stabilitatea relativă a cursului valutar pentru o perioadă destul de lungă a avut drept explicație inclusiv faptul că piețele financiare au considerat viabile opțiunile de politică monetară ale Băncii Naționale
„Dacă acum banca ar face un viraj de 180 de grade, este foarte puțin probabil ca piețele să aprecieze o asemenea conduită. De aceea, efectul probabil ar fi tocmai o înrăutățire a condițiilor de finanțare, adică o povară suplimentară pentru dobânzile plătite de debitori„, arată Eugen Rădulescu.
Acesta a mai transmis că ideea că Banca Națională trebuie să reducă ratele dobânzilor, întrucât creșterea economică este anemică, iar programul de reducere a deficitului este bun, „suferă de inadecvare la realitate”.
Așadar, a reduce dobânzile interne înainte de a putea măsura rezultate palpabile în restrângerea deficitului, iar asta exact în momentul în care presiunile inflaționiste cresc, nu are cum să fie credibilă. Scăderea dobânzilor băncii centrale nu poate fi decât consecința îmbunătățirii sentimentului pieței, apreciază specialistul.
„A încerca invers, să reduci rata dobânzilor pentru a îmbunătăți sentimentul pieței, poate avea rezultate diametral opuse celor dorite„, consideră Rădulescu.
Oficialul a oferit detalii și cu privire la anumite implicații ale deficitului bugetar scăpat de sub control asupra cererii agregate. Consilierul guvernatorului BNR explică faptul că Banca Națională menține de ceva vreme neschimbată rata de politică monetară, la 6,5%, un nivel relativ înalt, care depășește rata inflației.
Mai mult, potrivit specialistului, dobânzile real pozitive sunt o condiție necesară, nu suficientă, pentru contracararea presiunilor inflaționiste.
„Expectativa băncii centrale, adică decizia de a nu mai reduce ratele dobânzilor, deși inflația a dat, o vreme, semne de scădere, a fost explicată în repetate rânduri prin incertitudinile legate de perspectivele macro-economice, care au două surse fundamentale: ansamblul situației internaționale (război la graniță, tensiuni comerciale între Statele Unite și Uniunea Europeană, conflictul dintre Israel și Hamas și Iran) și dezechilibrul intern, cauzat de deficitele gemene, bugetar și de cont curent”, mai scrie consilierul.
